Actorul și regizorul Mihai Mălaimare s-a născut la 27 august 1950, la Botoșani. Aici a urmat școala primară și liceul.
Vine în București în 1969, fiind admis la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I. L. Caragiale București (secția actorie), pe care îl termină în 1973, ca șef de promoție.
După absolvire alege Teatrul Național București, unde a jucat, între anii 1973-1990, în piese precum: ”Richard al III-lea” de Shakespeare (regia Horea Popescu, 1975), ”A XII-a noapte” de Shakespeare (regia Anca Ovanez, 1984), ”Cyrano de Bergerac” de E. Rostand (regia Al. Toscani), ”Destine” de R. Waiker (regia Ion Cojar, 1976), ”Fata din Andros” de Terentiu (regia Grigore Gonța, 1977), ”Romulus cel mare” de Durenmatt (regia Sanda Manu,1977), ”Alexandru Lăpușneanu” de V. Stoenescu (regia Cristian Munteanu, 1978), ”Filumena Marturano” de Ed de Fillippo (regia Sanda Manu) ș.a. Tot la Teatrul Național București semnează regia spectacolului ”Mantaua” de Gogol, precum și scenariul și regia spectacolelor ”Clovnii” și ”Actorul”.
Este, de altfel, absolvent, tot la IATC, al secției ”regie teatru”, în 1984, precum și doctor în Istoria teatrului (1995). În 1981 a beneficiat de o bursă de studii la Școala de teatru ”Jacques Lecoq” din Paris. A fost profesor la IATC, secția actorie, între anii 1984-1989, și a predat, de asemenea, în străinătate, la Școala de Teatru Pygmalion din Viena (pantomimă) și la Gallaudet University (Washington, SUA), în calitate de profesor invitat (arta și cultura românească).
Se remarcă, în paralel, prin rolurile interpretate în piese de teatru la radio și televiziune, precum și în numeroase filme.
Astfel, în 1974 debutează la Radio, invitat fiind de Dan Puican să joace în ”Mușcata din fereastră” de V. Ion Popa, după cum menționează însuși actorul pe site-ul său (www.malaimare.ro). În anii următori avea să lucreze aici cu regizorii Grigore Gonța, Titel Constantinescu, Constantin Dinischiotu, Nicoleta Toia, Ion Vova, Val Moldoveanu, Manole Pavel Dan și Vasile Manta. Despre Radio Mihai Mălaimare spune că ”este o școală de viață și de meserie fantastică”.
Dintre spectacolele de teatru de televiziune amintim : ”Omul de catifea” (1973), ”Regele Ioan”, ”Evantaiul” (1974), ”Doctor fără voie”, ”Marii maeștri ai farselor” (1975), ”Omul cu umbrela” (1977), ”Castelul din Carpați” (1980) ș.a.
A jucat și în numeroase filme, precum: ”Veronica” (1972, r Elisabeta Bostan), ”Explozia” (1972, r.Mircea Drăgan), ”Filip cel bun” (1974, r. Dan Pița), ”Tufă de Veneția” (1976, r. Petre Bokor ), ”Falansterul” (1978, r.Savel Stiopul ), ”Nea Mărin miliardar” (1978, r. Sergiu Nicolaescu), ”Speranța” (1978, r. Șerban Creangă), ”Ora zero” (1979, r. N. Corjos), ”Grăbește-te încet” (1981, r. Geo Saizescu ), ” Întâlnirea” (1982, r. Sergiu Nicolaescu), ”Secretul lui Nemesis” (1985, r. Geo Saizescu) ș.a.
Spectacol al Teatrului Masca în anul 1994
La 24 mai 1990, Mihai Mălaimare a înființat Teatrul Masca, singurul teatru de gest, pantomimă și expresie culturală din România, al cărui director este, fiind, de asemenea, și regizorul multor spectacole de aici. Teatrul Masca s-a dezvoltat în două direcții: cea a teatrului de stradă (spectacole cu clovni, commedia dell arte, teatru medieval, statui vivante etc.) și cea a spectacolelor de interior, cu scenariu elaborat, inspirat de mari autori (Gogol, Marquez, Goldoni, Briusov, Borjes).
”Teatrul rămâne singura artă vie, capabilă să răspundă mereu aceluiași deziderat — emoția”, a declarat Mihai Mălaimare într-un interviu acordat AGERPRES, în noiembrie 2014.
Dintre proiectele de anvergură pe care acest teatru le-a promovat amintim: ”Târgul de Jucării”, ”Festivalul Internațional de Statui Vivante”, ”Festivalul Măști Europene la… Masca”, ”Orașul de sub oraș” (acesta din urmă reprezentând spectacole de teatru în stații de metrou).
A jucat la Teatrul Masca în spectacolele: ”Medievale”, ”Clovnii”, ”Mantaua”, ”Oina” (scenariul și regia Mihai Mălaimare), ”Gardienii veseli”, ”Cabaretul Națiunilor”, ”Fior d’amor în Bucuresci”, ”Cafeneaua” ș.a., potrivit site-ului amintit. Semnează, totodată, regia spectacolelor : ”Concert de promenadă”, ”Cabaretul Națiunilor”, ”La Romani”, ”Gardienii veseli”, ”Domnul de Pourceaugnac”, ”Parada”, ”Cafeneaua”, ”Acul Cumetrei Gurton”, ”Cocktail”,”Comedia erorilor”.
‘Fior d’amor in Bucuresci’, spectacol al Teatrului Masca în stația de metrou Piața Unirii 2 (2009)
Teatrul Masca a devenit cunoscut și iubit, atât în țară, cât și peste hotare, acest lucru datorându-se și numeroaselor turnee în Franța, Germania, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Statele Unite ale Americii, Luxemburg, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Turcia, Albania, Macedonia.
Mihai Mălaimare a fost membru al Consiliului Național al Audiovizualului între 2008-2013 și membru al Consiliului de Administrație al TVR între 1998-2000.
A fost membru al PDSR din 1995, ulterior, din 2001, al PSD. A demisionat din PSD, la 25 mai 2005, devenind membru al PNL, din 29 mai 2005. A fost deputat PSD de Botoșani în legislatura 2000-2004 și președintele Comisiei pentru Cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților în aceeași legislatură. A fost reales deputat de Botoșani pe listele PSD la alegerile parlamentare din noiembrie 2004, devenind apoi membru al grupului parlamentar al PNL (2004-2008). A fost, de asemenea, președinte al Comisiei Parlamentare pentru UNESCO (2008).
A scris cărțile ”Maidane cu teatru” (1998), ”Demisia” (2004) și ”Șansa” (2007).
Președintele Ion Iliescu i-a conferit lui Mihai Mălaimare Ordinul Național ”Serviciu credincios” în grad de Cavaler (2002)
Mihai Mălaimare a fost decorat în 2002 cu Ordinul Național ”Serviciu credincios” în grad de Cavaler. În 2008, a primit Premiul UNITER, pentru teatru nonverbal.
Mihai Mălaimare la cea de-a XVI-a ediție a Galei Premiilor UNITER (2008)
La 9 iunie 2010, Teatrului Masca i-a fost atribuit ”Ordinul Cultural în grad de Cavaler”, la categoria ”Arta spectacolului”, fiind confirmată astfel valoarea trupei condusă de Mihai Mălaimare, precum și valoarea tipului de discurs teatral propus în spațiul teatrului românesc.
Mihai Mălaimare a mai primit, între altele, Diploma de Excelență și Trofeul “România 2000” în cadrul celei de-a XIII-a ediții a Galei laureaților “România 2000″ din 15 mai 2013, ”pentru rezultate de excepție în activitatea sa, pentru promovarea artei dramaturgice românești în țară și străinătate, la cele mai înalte standarde ale măiestriei artistice”, iar din partea Academiei de Teatru și Arte Plastice din Chișinău — titlul onorific de Doctor Honoris Causa, în cadrul Festivalului Class Fest ce s-a desfășurat în perioada 11-16 aprilie 2014.
La 1 iulie 2015, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Ofițer, Categoria D — “Arta spectacolului” Teatrului Masca din București, cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de la înființare, “în semn de înaltă apreciere pentru dăruirea și talentul puse în slujba artei dramatice, impunându-se atât în țară, cât și în străinătate drept un veritabil ambasador al culturii românești”.
Pe 27 august a.c., chiar în ziua în care actorul și regizorul Mihai Mălaimare împlinește 65 de ani, Teatrul Masca susține la Cercul Militar Național de pe Calea Victoriei spectacolul aniversar ”Baroc”.
AGERPRES (Documentare: Ruxandra Bratu; editor: Horia Plugaru)