ROMANIA

Vizitatorul observă aici mănăstirile din nord, mici, însă deosebit de frumoase, ridicate uneori în semn de mulţumire după câte o victorie în faţa turcilor, şi declarate acum de UNESCO parte a patrimoniului umanităţii. Picturile de pe pereţii acestor lăcaşuri de cult constituie adevărate lecţii de teologie şi istorie a sfinţilor, pentru instruirea unui popor care pe vremuri nu ştia să scrie şi să citească – dar acum prezintă un grad ridicat de alfabetizare, mai notează sursa citată.

Picturile bizantine, atât de caracteristici tradiţiilor artistice ale ortodoxiei, păstrează fondurile albastre, în ciuda trecerii timpului. Hechos de Hoy aminteşte de istoria Bisericii Ortodoxe Române, precum şi de faptul că este una dintre cele mai deschise ecumenismului şi convieţuirii cu alte comunităţi creştine. În cadrul acesteia, activitatea religioasă arată bine cum credinţa este prezentă în mod firesc la poporul român.

În Cacica, în apropierea mănăstirii de la Putna, la 15 august, 25.000 de pelerini din diferite ţări din Europa se reunesc să marcheze Adormirea Maicii Domnului. Ca şi în cazul Drumului sfântului Iacob – Camino de Santiago, loc sfânt de pelerinaj în tradiţia catolică – pelerinii vin în orice perioadă a anului să viziteze mai multe mănăstiri din Bucovina, şi ca să obţină certificatul de pelerin.

Bucovina, ținutul fagilor

Portalul menţionat se referă şi la comunitatea creştinilor catolici din România, care şi-au menţinut tradiţia bizantină şi liturghia diferită, dar acceptă căsătoria preoţilor. De asemenea, mai arată articolul menţionat, după căderea comunismului, aşa cum s-a petrecut şi în alte ţări din estul Europei, şi după persecuţiile suportate în vremurile dictaturii, această comunitate de catolici şi-a deschis din nou bisericile şi în România. În România, Biserica Ortodoxă are o prezenţă socială explicită, care este manifestă mai ales prin renovarea şi construcţia de noi biserici, sau odată cu prezenţa clerului la evenimentele oficiale – într-un stat neconfesional, mai aminteşte portalul Hechos de Hoy. Bucovina înseamnă ţinutul fagilor.

Regiunea are un potenţial de dezvoltare turistică şi economică, datorat pădurilor dese – numai în Suceava 53% din suprafaţă este acoperită de codrii de fagi şi conifere – şi integrării în structura geologică a Carpaţilor, care dau încă un motiv turiştilor să fie atraşi de ţinut.

În Suceava, mai scrie autorul articolului, există un aeroport, 450 de hoteluri şi peste 10.000 de paturi. Datorită climei şi apropierii de Carpaţi, în Bucovina se pot practica sporturi de iarnă, dar se poate face şi ecoturism, iar vizitatorii se pot bucura de facilităţile balneare sau de pescuit. În regiune este nevoie de investiţii, pentru a dezvolta acest potenţial, iar autorităţile fac eforturi pentru a obţine aceste fonduri, mai notează Hechos de Hoy, în condiţiile în care pământul este divizat între mulţi proprietari, iar exploatarea industrială a lemnului nu atinge capacitatea reală.

Industria de artizanat, insuficient dezvoltată

Acelaşi este cazul şi industriilor de artizanat, prelucrării pielii sau creării de haine şi covoare multicolore – măiestrii care trebuie păstrate şi intensificate, însă care deocamdată nu sunt dezvoltate suficient pentru a avea efecte notabile asupra populaţiei.

Până în 2013, România va primi de la UE 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea industriei turistice, iar din acestea, 75 de milioane vor ajunge la crearea unei mărci naţionale şi pentru campanii promoţionale, 15 milioane pentru dezvoltarea pieţei interne, şi alte 60 de milioane pentru stabilirea unei reţele de birouri de turism, se mai arată în articolul menţionat.

România consideră că pieţele prioritare pentru turism sunt Germania, Austria, Marea Britanie, Franţa sau SUA, în vreme ce secundare din acest punct de vedere sunt Spania, Belgia, Olanda şi Luxemburg, Japonia sau China.

Sursa: www.EVZ.ro