Trandafirul (Rosa L.) este un gen de plantă perenă din familia Rosaceae. Există peste 100 de specii și mii de soiuri. Cele mai multe specii sunt native din Asia, iar un număr mai mic din Europa, din America de Nord, nord-vest și din Africa.

Crește sub formă de arbuști. Are tulpina spinoasă, care poate fi cățărătoare sau târâtoare, de înălțime variabilă și frunzele alterne. Florile variază în dimensiune și formă, având o gamă largă de culori: alb, galben și roșu. Fructul este cărnos.

În scop terapeutic, sunt folosite petalele, care trebuie recoltate în faza de înflorire deplină, când conținutul de ulei este maxim. Ele pot fi utilizate ca atare sau prelucrate sub formă de ulei, apă, oțet, tinctură, infuzie și sirop. Extractele de petale se folosesc și în industria produselor cosmetice, iar uleiurile sunt folosite în aromaterapie. De asemenea, din petale se fac dulcețuri și gemuri.

Petalele de trandafir conțin ulei volatil, tanini, derivați flavonici, nerol, citronelol, zaharuri, ceară și acid galic, vitamine (A, B2, C, K, PP), săruri minerale (potasiu, fier, calciu, magneziu) și coloranți antocianici.

Acțiunea florilor de trandafir determină efecte cicatrizante, antidiareice, antidizenterice, astringente, antihemoragice, antihelmintice, antiinflamatoare, dezinfectante, antipiretice, antiseptice, antimicotice, aromatizante, fortifiante, mineralizante și tonice.

Preparatele din trandafir sunt indicate în hiperhidroză (transpirație în exces), laringită, micoze bucale și vaginale, afte, faringite, amigdalite, stomatite, diaree cronică și dizenterie, hemoroizi, angină pectorală, acnee, plăgi, leucoree, iritații oculare ori la nivelul pleoapelor sau în conjunctivite. Ceaiul din petale proaspete de trandafir se întrebuințează în tratamentul astmului, în hemoptizie, dizenterie și gripă.

Un aspect important al acestei plante este subliniat de acțiunea apei naturale de trandafiri, care are efecte miraculoase asupra frumuseții și este adecvată tuturor tipurilor de piele. Între beneficiile sale se regăsesc și următoarele: este hidratantă, catifelează și tonifică pielea, are proprietăți antiinflamatorii, reducând iritațiile pielii, curăță porii pielii, atenuează pistruii, are proprietăți astringente ușoare, de aceea este recomandată după tratamentele faciale pentru închiderea porilor, potrivit www.csid.ro.

Trandafirul, sub diversele sale forme de preparare, poate fi folosit pentru a combate stresul. Este calmant, antidepresiv, indicat în insomnie și iritabilitate, alungă durerile de cap, stimulează buna dispoziție, acționând asupra secreței de endorfine cunoscute și ca hormoni ai fericirii. Stimulează circulația sangvină, combătând afecțiunile vaselor sanguine.

Mierea de trandafiri este recomandată în tratarea bolnavilor cu angină pectorală și diaree cronică.

Maceratul la rece din petale sau pulberea uscată este folosit împotriva stării de greață, a durerilor de stomac, a tulburărilor de digestie, combătând atât constipația, cât și diareea cronică. Este diuretic și util împotriva afecțiunilor biliare.

Dulceața de trandafiri este recomandată la rândul ei după mese și la culcare, pentru întărirea căilor respiratorii și a plămânilor, pentru eliminarea mucozităților și ușurarea expectorației.

Până în secolul al XX-lea, trandafirul era o floare folosită în mod curent atât în preparatele farmaceutice, cât și ca sirop, dulceață, apă și ulei de trandafiri, toate având efecte terapeutice exploatate din plin de-a lungul secolelor trecute, potrivit www.daciccool.ro. Cercetările științifice întreprinse în ultimii ani confirmă cunoștințele și practicile tradiționale și aduc noi date pentru medicina de astăzi.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)