Primii pelerini au început să sosească duminică, alți credincioși urmând sa ajungă la Radna atât luni cât și marți. Conform unei vechi tradiții, unii dintre pelerini obișnuiesc să străbată pe jos drumul de acasă până la mănăstire, însă numărul acestora a scăzut de la un an la altul.

Primii care au ajuns la mănăstire au fost credincioșii romano-catolici bulgari din comunele timișene Dudeștii Vechi și Breștea, precum și cei din comuna arădeană Vinga. Alături de preoții lor, aceștia și-au petrecut noaptea de duminică spre luni pe dealul din spatele mănăstirii, spunând rugăciuni și intonând cântări religioase, nu înainte de a asculta Sfintele liturghii oficiate în limbile bulgară și română.

La slujbele oficiate în Basilica papală ‘Maica Harurilor’ din cadrul Mănăstirii franciscane amintite sunt asteptați, de asemenea, pelerini de etnie croată din județul Caraș-Severin, pelerini de etnie maghiară din județele Timiș și Arad, credincioși greco-catolici din Bihor și Arad, precum și credincioși ortodocși din Lipova și din localitățile învecinate.

Sărbătoarea hramului Basilicii papale ‘Maica Harurilor’ din Mănăstirea Maria-Radna începe luni, odată cu oficierea primelor liturghii rostite, potrivit tradiției, în limba bulgară, tot în cursul acestei zile urmând să fie oficiate slujbe în limbile croată și română.

După liturghie, credincioșii pleacă în procesiune pe dealul din spatele bazilicii, pentru a parcurge simbolic ‘Drumul Crucii’.

Întreaga noapte de luni spre marți, Bazilica va rămâne deschisă pentru cei care doresc să își petreacă noaptea aici, în rugăciune, la miezul nopții urmând să fie oficiată Sfânta Liturghie în limba română, la care sunt invitați să ia parte, în mod special, credincioșii de etnie rromă.

Marți, ziua când se prăznuiește în acest an, Nașterea Sfintei Fecioare Maria, sunt așteptați la Radna Martin Roos, episcop romano-catolic de Timișoara și Laszlo Bocskei, episcop romano-catolic de Oradea Mare. Cel mai important moment al sărbătorii va fi cel al oficierii Sfintei Liturghii Pontificale în limbile română, maghiară și germană, urmată de procesiunea cu Preasfântul Sacrament.

Totodată, în spatele Bazilicii Papale va fi oficiată Sfânta Liturghie pentru credincioșii greco-catolici.

Aflată la 35 km depărtare de municipiul Arad și circa 60 km de municipiul Timișoara, Mănăstirea Maria-Radna este unul din cele mai însemnate locuri de pelerinaj catolic din România.

Originea acestor pelerinaje poate fi căutată în anul 1707, când Aradul era bântuit de o puternică epidemie de ciumă. Potrivit legendei, soția unui soldat dintr-un regiment poposit la Arad, atinsă de această boală, le-a spus celor apropiați, cu puțin timp înainte de a muri, că singura cale de a scăpa de ciuma care bântuia Aradul era un pelerinaj la Radna. Aceeași legendă spune că toți aceia care au ascultat-o și au făcut pelerinajul au scăpat de cumplita epidemie.

Potrivit datelor istorice, prima mănăstire franciscană a fost înființată, la Lipova, în anul 1325, de călugări franciscani veniți din Bosnia. În anul 1520, a fost ridicată aici prima capelă, pentru ca, în anul 1626, mănăstirea franciscanilor să fie reînființată la Radna. În septembrie 1695, vechea biserică a fost incendiată de turci, ea arzând până la temelie. Din incendiu a scăpat însă intactă, cu toate că era din carton obișnuit, o icoană a Maicii Domnului, ce fusese dăruită bisericii de Gheorghe Vriconosa din Bosnia, în anul 1668.

Datorită acestui miracol, biserica a fost reconstruită, fiind sfințită în anul 1767 de episcopul Engl. Este construită în stil baroc, având o lungime de 63 m, o lățime de 16 m și o înălțime interioară de 21 m. Înălțimea exterioară, împreună cu turnurile care au fost supraînălțate în anul 1911, este de 67 m, dominând împrejurimile.

În biserică este păstrată și astăzi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, rama de argint în care este montată fiind confecționată între anii 1769 — 1771, la Viena, în atelierul bijutierului Joseph Moser. În anul 1820, pe icoană au fost aplicate două coroane din aur și pietre prețioase, o donație a cardinalului Alexander de Rudnay, a cărui inimă este păstrată în această bazilică, din anul 1821.

În anul 1992, biserica a fost ridicată la rang de Bazilică Papală cu hramul ‘Maica Harurilor’, liturghiile de duminică oficiindu-se, în mod obișnuit, în limbile română, maghiară și germană.

Biserica și Mănăstirea Maria-Radna au făcut obiectul unui amplu proiect de reabilitare, renovarea și includerea în circuitul turistic a a acestui lăcaș de cult, clasificat drept monument istoric de grupa A în Lista Națională a Monumentelor Istorice din regiunea Vest, județul Arad.

Valoarea investiției pentru realizarea proiectului s-a ridicat la mai mult de 47 de milioane de lei, din care peste 34 de milioane a reprezentat o finanțare nerambursabilă contractată de către Episcopia Romano-Catolică Timișoara cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, contribuția din bugetul național fiind de 4,5 milioane de lei.

AGERPRES /(AS — autor: Ioan Weisl; editor: Dănuț Pușcașu)