Sursa foto: captură YouTube

Teritoriul Tadjikistanului a făcut parte în antichitate din Imperiul Persan (secolele VI-IV î.Hr.), fiind cucerit de Alexandru cel Mare (331 î.Hr.). Teritoriul a fost stăpânit pe rând de kușani, heftaliți, turci și a devenit, la începutul secolului al VIII-lea, după cucerirea arabă, parte a lumii islamice. Tadjicii, seminție turcică, vorbind o limbă iraniană, s-au constituit ca grup etnic, distinct, sedentar, după secolul al VIII-lea. Tadjikistan a aparținut Imperiului Mongol al lui Ginghis Han (secolul al XIII-lea), apoi celui condus de Tamerlan (secolele XIV-XV), fiind inclus în secolul al XVI-lea în emiratul independent Buhara.

După izbucnirea revoluției bolșevice, Tadjikistanul de Nord a fost încorporat, în 1918, în RASS Turkmenistan. La 14 octombrie 1924, a fost constituită RASS Tadjikă, ca parte componentă a RASS Uzbece, pentru ca, la 16 octombrie 1929, RASS Tadjikă să devină o republică unională distinctă în cadrul URSS. Capitala a fost stabilită la Stalinabad (din 1961, la Dușanbe).

În 1989, limba tadjikă a fost declarată limba de stat a republicii. La 25 august 1990, sovietul suprem din Dușanbe a adoptat declarația de suveranitate, iar la 9 septembrie 1991, a proclamat independența Republicii Tadjikistan.

Tadjikistan este împărțit în două regiuni și un ținut autonom, potrivitwww.mae.ro, respectiv: regiunile Leninabad și Hatlon, regiunea autonomă Gorno-Badahsan, 13 raioane și 5 orașe principale (Dușanbe — capitala, Uroteppa, Kanibadam, Isfara, Pandjakent). Numărul orașelor a crescut de la 7 în 1939 la 21 în prezent.

Capitala este orașul Dușanbe, amplasat în valea Ghissar, la 759-930 m altitudine, și are o populație de 822.000 de locuitori (2015), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov).

În centrul orașului, al cărui nume tradus din tadjică înseamnă ”Luni”, se află monumentul legendarului fondator al orașului, Ismail Samani, potrivit www.infotour.ro. O tradiție a locului este aceea ca proaspeții căsătoriți să viziteze acest monument.

Muzeul Național al Antichităților se află în topul obiectivelor turistice, urmat de Muzeul Național ”K. Behzod”, care poartă numele artistului miniaturist Kamoliddin Behzod (secolele XV-XVI), Muzeul Artelor Frumoase și Muzeul Instrumentelor Muzicale.

Colecțiile Muzeului Behzod numără peste cinci mii de lucrări de pictură și sculptură, dar are și colecții arheologice, etnografice și numismatice, cu monede vechi din perioada preislamică și islamică, iar la Muzeul Instrumentelor Muzicale se pot admira instrumente asiatice folosite și astăzi în folclorul tadjik.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Andreea Onogea)