Oravița și localitățile din zonă au reprezentat, la mijlocul anilor 1800, importante centre în care erau bătute monedele vremii. În Banatul imperial, pentru prima dată s-a bătut monedă în 1811 la Ciclova Montană, care acum aparține de orașul Oravița. Aici resursele erau importante, astfel că s-a hotărât ridicarea unei monetării, pentru moneda ieftină din Imperiu, adică de aramă, categoriile fiind argintul și florinii de aur. În acest fel, orașul Oravița, care la vremea aceea era un habitat extrem de important, a intrat sub un control și un interes mai direct al Vienei.

Așadar Monetăria imperială din Oravița (“Bănăria” de la Ciclova Montană), prima de acest gen, a fost înființată prin decret imperial, în anul 1811, pe când când primar al orașului era Ion Constantin, având la bază Ordonanță Imperială din 1809. Monedele erau realizate din cupru extras din zona Oraviței, aveau imprimate pe ele semnul ”O” și aveau mai multe diviziuni. În 1811 s-au imprimat peste 3500 de bucăți în valoare de 3 creițari, iar în anul următor, alte 3.585 de monede în valoare de o coroană. În anul 1816 s-au imprimat 3.587 de monede în valoare de jumătate coroană și alte 3.588 de bucăți, cu valoarea de un sfert de coroană, așa cum relata, la inaugurarea muzeului, directorul Ionel Bota.

Monetăria a funcționat până în anul 1855, având ca stemă un ciocan și un târnăcop încrucișate în interiorul unei roți dințate înconjurată de o cunună formată, pe o parte, din frunze de laur, iar pe cealaltă parte, din frunze de stejar. În perioada interbelică, în locul acesteia a funcționat celebra moară a lui Iacob Stoian.

În Muzeul Monetăriei Imperiale de la Oravița sunt expuse sute de monede și de bancnote, documente ale vremii, înscrisuri oficiale care certifică o importantă activitate de natură monetară în această parte a fostului imperiu. Expozițiile cuprind și monede bătute între anii 1815 și 1854 la “Bănăria” din Ciclova.

AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, editor: Marina Bădulescu)