În urmă cu 120 de ani, la 14/26 septembrie 1895, a fost inaugurat podul peste Dunăre între Fetești și Cernavodă, proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny. Era, la acea vreme, cel mai lung pod din Europa continentală și al treilea pod din lume.
Podul Anghel Saligny (Podul Carol I) (1995)
Podul, care inițial s-a numit ”Podul Regele Carol I”, iar de-a lungul timpului a devenit cunoscut mai ales ca ”Podul Anghel Saligny”, a fost proiectat pentru a asigura legătura feroviară între București și Constanța.
Podul Anghel Saligny (1990)
Lucrările de construcție ale podului au început la 9/21 octombrie 1890 și au durat cinci ani (1890-1895).Ultimul nit, din argint, a fost bătut la data de 14/26 septembrie 1895, chiar de către regele Carol I, conform site-ului www.istorie-pe-scurt.ro.
Inițial, guvernul român a organizat două concursuri internaționale pentru proiectarea și realizarea a două poduri peste Dunăre și peste brațul Borcea, însă niciunul dintre proiectele prezentate comisiei de examinare nu a fost acceptat.
În decembrie 1887, guvernul, prin Ministerul Lucrărilor Publice, l-a însărcinat oficial pe inginerul Saligny cu elaborarea proiectului liniei Fetești — Cernavodă. Anghel Saligny și-a format o echipă de ingineri specialiști de la Școala Națională de Poduri și Șosele, în vederea proiectării și executării construcției podului. Printre aceștia s-au numărat Ion Băiulescu, N. Herjeu, Șt. Gheorghiu, Alex. Bădescu, V. Christescu, Gr. Cazimir, P. Zahariade și alții, conform sursei amintite.
Planurile inginerului Anghel Saligny au adus la acea vreme două mari inovații în construcția de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului și folosirea oțelului turnat (moale) în locul fierului pudlat, ca material de construcție pentru tabliere de poduri.
Legătura feroviară realizată între Fetești și Cernavodă avea o lungime de 21 km și cuprindea podurile peste Brațul Borcea și podul peste Dunăre. Terasamentele liniei de cale ferată Fetești — Cernavodă au constituit la sfârșitul secolului al XIX-lea cea mai mare și cea mai importantă lucrare de terasamente realizată în țara noastră.
Podul peste Dunăre avea o deschidere centrală de 190 metri și alte patru deschideri de 140 metri, precum și un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri. Pe două console de câte 50 de metri se rezemau grinzi independente, de 90 de metri lungime. Podul peste Borcea cuprindea trei deschideri de câte 140 metri și un viaduct cu 11 deschideri a 50 metri. Deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală. Ambele poduri se aflau la 30 m peste nivelul apelor Dunării pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge.
Cu rampele de acces, cei 4.087,95 metri de poduri formau, în 1895, cel mai lung complex de poduri construit în România și al treilea ca lungime din lume, conform site-ului www.e-cernavoda.ro.
Unul dintre cei doi dorobanți de la capătul podului, monument din bronz ridicat în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență
La capătul podului dinspre Cernavodă au fost ridicate, în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență (1877-1878), statuile a doi dorobanți. Dorobanții și stemele au fost realizate de sculptorul francez Léon Pilet (1836-1916), o parte din contravaloarea lor fiind suportată de Ambasada franceză de la București, ca un dar în cinstea regelui Carol I, amintește site-ul menționat.
Costul total al lucrărilor, inclusiv liniile de cale ferată și construcția gărilor, a fost de 35 milioane lei, în aur.
În ziua inaugurării podului — 14 septembrie 1895 — a avut loc o amplă ceremonie. După ce regele Carol I a bătut ultimul nit — unul de argint—, a fost zidit documentul inaugurării și a fost oficiat un serviciu religios.
În aceeași zi a avut loc și proba de rezistență, un convoi de 15 locomotive trecând pe pod cu o viteză de 60 km/h. După aceasta a trecut trenul destinat oaspeților prezenți la ceremonie, care a trecut pe pod cu o viteză de 80 km/h. În acest timp, inginerul Anghel Saligny împreună cu șefii echipelor care lucraseră la construcție au stat într-o șalupă sub pod.
Despre podul construit peste Dunăre între Fetești și Cernavodă au scris la acel moment numeroase ziare din străinătate, precum Times sau Ilustrazione Italia.
Sărbătorirea centenarului de la inaugurarea Podului Anghel Saligny (Podul Carol I) (14 septembrie 1995)
În 1916, în timpul Primului Război Mondial, podul peste Borcea a fost distrus (refăcut în 1921), iar cel peste Dunăre a fost avariat. Și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1941, în urma unui bombardament aerian, podul peste Dunăre a suferit avarii grave. În perioada 1963-1967 au fost executate lucrări de consolidare, utilizându-se aproximativ 1.000 de nituri și 4.000 tone de material metalic.
Podul Anghel Saligny a fost folosit până în 1987, când a fost construit un nou pod, alături de cel vechi, care a fost dezafectat. De asemenea, în paralel cu podul de cale ferată a fost realizat un pod rutier, pentru Autostrada A2.
Podul este înscris în Lista Monumentelor Istorice sub denumirea Podul Carol I cu statuile ”Dorobanții”.
AGERPRES (Documentare — Ruxandra Bratu; redactor Arhiva foto: Mihaela Tufega; editor: Marina Bădulescu)