Fenomenul astronomic începe cu faza de penumbră a eclipsei la 03 h 11 m (ora Bucureștiului) când penumbra Pământului începe să atingă fața Lunii. La 04 h 07 m (ora Bucureștiului) începe eclipsa parțială — luna devine roșie.

Eclipsa totală începe la ora 05 h 11 m (ora Bucureștiului), moment în care luna devine complet roșie, atinge punctul maxim la 05 h 47 m (Luna se află în centrul conului de umbră) și se sfârșește la 06 h 23 m, potrivit www.timeanddate.com.

Următoarele faze ale eclipsei: coborârea Luni sub linia orizontului, sfârșitul eclipsei parțiale de lună și sfârșitul fazei de penumbră a eclipsei nu sunt vizibile din România. Fenomenul astronomic se încheie la ora 08 h 22 m.

Eclipsa de pe 28 septembrie 2015 este cea de-a patra, ultima dintr-o serie de patru eclipse. Un astfel de fenomen astronomic este numit “tetradă” de eclipsă Lunară. Primele două eclipse au avut loc pe 15 aprilie și 8 octombrie 2014 iar a treia eclipsă de Lună a avut loc pe 4 aprilie 2015. Experții de la NASA au comparat aceste patru eclipse succesive cu o mână de patru cărți identice la poker, motiv pentru care au denumit acest fenomen “tetradă”. De la începutul lumii până în prezent au fost șapte astfel de momente intitulate “tetrade” (patru eclipse de lună succesive, la fiecare 6 luni dintr-un anumit interval).

Cea mai recentă eclipsă totală de Lună vizibilă din România a avut loc pe 10 decembrie 2011. Următoarea eclipsă de Lună vizibilă din România va fi prin penumbră și va avea loc pe 16 septembrie 2016, potrivit www.astro-urseanu.ro.

O eclipsă de Lună se produce întotdeauna în momentul fazei de Lună Plină, deci când Soarele este în opoziție cu Luna. Lunațiile — Luna Nouă sau Luna Plină — se produc la fiecare 2 săptămâni, dar eclipse se produc, de regulă, de patru ori pe an.

Pământul are întotdeauna o umbră în spațiu creată de lumina Soarelui, care are o parte centrală mai întunecată și o parte externă mai puțin întunecată, numită penumbră. În timpul unei eclipse de Lună, corpul ceresc intră în umbra Pământului încetul cu încetul. La un moment dat Luna poate dispare aproape de tot, fiind vizibilă doar ca un disc de culoare roșie închisă numită “Lună sângerie”. Aceasta este o eclipsă totală de lună.

Dacă Luna nu intră în întregime în umbra Pământului, ci trece pe deasupra sau pe sub centrul umbrei, este posibil ca discul Lunii să nu fie acoperit în totalitate, ci doar ”mușcat” foarte tare. Aceasta se numește eclipsă parțială de Lună. Dacă Luna trece doar prin partea externă a umbrei, prin penumbră, avem o eclipsă de Lună prin penumbră. Penumbra nu cauzează modificări importante, adică nu se întunecă, dar se susține că totuși că suprafața Lunii devine un pic gălbuie.

Eclipsele de Lună, mai puțin spectaculoase, se petrec când Luna intră în ”umbra” Pământului. Dincolo de spectaculozitatea acestor fenomene, eclipsele de Lună furnizează specialiștilor date extrem de importante privind atmosfera Pământului, gradul de poluare a acesteia, efectele radiației solare asupra atmosferei și altele, Luna comportându-se ca un ecran pe care putem ”citi” particularitățile atmosferei Pământului. De asemenea eclipsele de Lună furnizează date folosite și pentru măsurarea vitezei de răcire a scoarței lunare, în intervalul în care aceasta este lipsită de căldura Soarelui.

Cea mai veche eclipsă de Lună consemnată a avut loc în anul 3450 î.e.n. În vechile culturi, când avea loc o eclipsă, oamenii spuneau că soarele sau luna au fost înghițite de balaur sau de dragon. La noi, oamenii spuneau că erau mâncate de vârcolacii.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)