Medicul Dan Mihail Nicolau este șeful Secției de Chirurgie Toracică din cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” din Cluj-Napoca, secție pe care a construit-o de la zero și care, prin dăruirea și activitatea sa de o viață este acum un punct de reper al medicinei clujene. A pornit la Cluj pe drumul chirurgiei toracice de unul singur, ulterior a format specialiști capabili să-i ducă munca mai departe, a integrat chirurgia toracică națională în Societatea Europeană de profil, a avut brevete medicale, premiere și recorduri în cadrul intervențiilor chirurgicale, cărora le-a pierdut numărul, realizând până în prezent peste 6.000, o cifră ce înseamnă zile, luni sau ani de viață pentru pacienții săi. 

Medicul incriminează „umefita” și „scăunita” specifice unui oraș universitar precum Clujul și, deși este o somitate a chirurgiei toracice, nu și-a pierdut simplitatea, naturalețea, deschiderea față de oameni și de valorile umane. Își povestește viața profesională cu relaxarea și mulțumirea specifice oricărei persoane care, după o viață de muncă, se bucură că nimic nu a fost în zadar, că sacrificiile asumate au dat roade vizibile în viața cetății, au adus plusvaloare unei întregi comunități.

Un medic cu înclinații artistice și sportive

Dan Nicolau s-a născut la Târgu Mureș. La 4 ani și jumătate a ajuns la Cluj împreună cu familia, unde a avut „privilegiul” unei prime locuințe în Piața Muzeului. Școala generală și liceul le-a absolvit la Barițiu, iar în timpul liceului a urmat și Școala Populară de Arte, pentru că visa să îmbrățișeze cariera de dirijor. A învățat să cânte la mai multe instrumente, pian, vioară, oboi și, chiar dacă nu și-a transformat pasiunea în meserie, și acum mai „zdrăngănește” la chitară sau mai cântă uneori la pian.

Chiar dacă avea o înclinație artistică, liceul l-a urmat la secția de real, iar din clasa a V-a a început să practice și atletismul, ca sport de performanță. A fost mai mulți ani campion județean la săritura în înălțime și triplu salt.

Elevului de liceu Dan Nicolau i-a plăcut foarte mult matematica și la Colegiul Național „George Barițiu” a beneficiat de experiența unor profesori deosebiți, o mare parte dintre ei foști universitari exilați în învățământul preuniversitar din motive politice.

Medicina nu a fost prima opțiune a lui Dan Nicolau care, după ce a renunțat la visul de a deveni dirijor, s-a axat pe informatică:

„La Medicină am dat admitere fără să-mi pun problema că voi pica, chiar dacă pe vremea aceea concurența era foarte mare. Am avut o convenție cu părinții că dau la Medicină și că, dacă nu îmi place, mă retrag și dau la Facultatea de Educație Fizică și Sport și mă fac antrenor. Intrarea era fără admitere la anumite categorii și având categorie de performanță eram scutit de admitere.

A început să îmi placă medicina și, probabil, unele discipline cu iz matematic, ca de exemplu biochimia, m-au ajutat să înghit și restul materiilor. Și în facultate am avut profesori deosebiți. La Biochimie era profesorul Bârzu, colaborator al profesorului Palade, căruia i s-a decernat Premiul Nobel. Prin anul I am început chirurgia, m-am lipit acolo la cercuri științifice la Chirurgie II, unde era un cadru didactic foarte mobilizator pentru studenți, profesorul Kaufman, la vremea aceea șef de lucrări. Acolo am început chirurgia și am rămas lipit de chirurgie; făceam gărzi ca student, iar deja în anul IV mă integrasem cu cei de la Urgență la Chirurgie I. La chirurgie era profesorul Nana, care era un zbir, dar pe de altă parte un fachir, doctorul Pereni, Moraru, Anderco… muncind acolo am intrat în echipă.”

Lupta de formare a unei secții performante de Chirurgie Toracică la Cluj

În anul VI de facultate Dan Nicolau a dat concurs de internat, unde a intrat pe locul I pe grupa specialităților de chirurgie. În anul 1978 a fost „racolat” de medicul Radu Deac împreună cu Șerban Brădișteanu, pentru a pleca la Târgu Mureș, la Institutul de Cercetări Medicale, unde a dobândit titlul de chirurg generalist și de cercetător în chirurgie cardiovasculară:

„Am stat în Târgu Mureș vreo 6 ani, până în 1983, și pot să afirm că a fost cea mai frumoasă perioadă din viața mea de tânăr medic în formare, pe toate planurile: și profesional, și ca echipă, ca volum de muncă, erau toate ingredientele acolo; era și ceva de pionierat, echipa era una redutabilă, era competiție între noi, dar pe de altă parte era o echipă foarte legată, care nu permitea atacuri din afară.”

În anul 1983 medicul a revenit la Cluj, la Chirurgie Toracică, unde a rămas până în prezent, construind aproape de la zero o secție ce astăzi poate fi considerată una dintre cele mai performante:

„Când am venit am pornit un program de cercetare privind conservarea plămânului pentru transplant pulmonar și primul succes din această cercetare a fost o valvă biologică cardiacă pe care am și brevetat-o.

La București, la profesorul Coman, am parcurs o perioadă de doi ani de formare pe chirurgie toracică, după cea cardiacă și, revenind la Cluj, am început o muncă, un program foarte amplu și de lung parcurs, care a însemnat inclusiv modernizarea clădirii, partea hotelieră. Am rămas la un moment dat singurul chirurg, fără anestezist, fără nimic, duceam secția singur în spate. Plus chemările nocturne prin diverse secții de chirurgie de urgență, pentru că nu exista pe atunci UPU. Situația aceasta a durat 10 ani, până am reușit să încropesc o trupă de medici în Secția de Chirurgie Toracică.

Au fost perioade foarte grele și înainte de 1989, și după, în ceea ce privește crearea de posturi.  Am avut planuri cu reconstrucția, cu personalul. Eram singur. A fost o perioadă când eram compartiment al unei secții de pneumologie și am dus o luptă de dobândire de identitate, «de câștigare a independenței», ca să ne putem forma ca secție, lucru pe care l-am reușit în 1992. În 1991 am dat primariatul în chirurgie toracică la București și l-am luat cu media 10, primul pe țară.

Din 1992 am devenit șeful secției unde sunt și acum și am reușit să creștem numeric personalul – nu suficient, ci la limita de supraviețuire; am trei colegi mai tineri, medici primari, doi formați de mine integral, unul format în cadrul unui stagiu la Paris. Am reușit de la nici un anestezist să avem acum doi medici, iar ca pondere numerică și diversitate de tipuri de operații s-ar putea să fim pe locul II în țară după Institutul de Pneumoftiziologie «Marius Nasta».”

6.000 de operații de chirurgie toracică

Medicul a participat și la stagiile de schimb de experiență prin inițiative proprii de organizare. În 1991 i-a lămurit pe cei de la Scotland-Romanian MedicAid ca, în loc să aducă „vechituri” în România, să ducă medici în afara țării, pentru schimburi de experiență:

„A funcționat vreo 3 ani acest program prin care cred că au trecut toți profesorii din Cluj care știau limba engleză. Am beneficiat și eu de stagii în Londra, Newcastle, Edinburgh, Berlin. Am avut o aplecare spre chirurgia tuberculozei și am introdus două procedee chirurgicale din care cel puțin unul e folosit și în țară și în străinătate.

Pe chirurgie toracică am vreo 6.000 de operații. Nu le știu exact numărul… la un moment dat le-am numărat, aveam vreo 4.000, dar s-au mai adunat de atunci. Posibil să am cele mai multe operații de decorticare pulmonară, am făcut personal peste 1.000.

Partea cea mai spectaculoasă este, de doi ani, chirurgia metastazelor pulmonare cu laser și aici, prin voia împrejurărilor, sunt singurul din țară care face treaba asta, iar în jurul nostru există vreo două cercuri de țări care nu au dotări și nu practică acest tip de operație.”

Medicul care operează metastaze pulmonare afirmă că în curând pentru această maladie nu va mai fi nevoie de intervenții chirurgicale. În prezent se dezvoltă noi tipuri de terapii, foarte eficiente, care înlocuiesc citostaticele și acționează prin stimularea rezistenței organismului cu ținte pe bază de ADN tumoral:

„Sunt lucruri extrem de dinamice în dezvoltare și oamenii se sperie de această maladie, dar sunt boli mult mai grave decât cancerul; bolile coronariene, de exemplu, care în orice clipă pot fi fatale. Încă nimeni nu știe ce declanșează cancerul, există numai bănuieli”, precizează Dan Nicolau.

„Am fost medicul care a integrat european chirurgia toracică din România”

Din 2001 Dan Nicolau a devenit membru al Societății Europene de Chirurgie Toracică. A fost primul medic român ce a pătruns în această societate și a devenit în anul 2011 regent pentru România (un fel de ambasador al societății). Pe parcursul a doi ani a reușit să integreze toată chirurgia toracică din țară în Societatea Europeană, toți colegii săi chirurgi devenind membri ai acestei societăți. În plus, doctorul Nicolau a realizat o premieră pentru lumea medicală din România:

„Partea de lobby pe care am avut-o noi în Societate cu colegii de la București și Timișoara ne-a ajutat să obținem în 2006 organizarea Congresului Anual al Societății Europene aici, la Cluj, singurul congres ordinar al unei societăți europene sau mondiale care s-a desfășurat în România, din toată istoria medicinei românești, fiindcă societățile acestea au congrese anuale, în fiecare an în altă țară. Când am depus eu candidatura noi am fost în competiție cu Budapesta și cu Roma.

Alături de brevetul de valvă, care rămâne pentru totdeauna, cât există omenirea, pentru că e însemnat în indexul de brevete internaționale, va rămâne și organizarea acestui congres la Cluj. Într-o sută de ani doar o sută de orașe au privilegiul de a organiza un astfel de eveniment, iar pentru mine a fost cea mai mare onoare să fiu președintele unui congres de genul acesta.

Peste ani și peste veacuri nu știu dacă se va vorbi despre mine legat de ce am făcut cu laserul sau cu tuberculoza, dar sigur se va aminti că am fost omul care a integrat european chirurgia toracică din România, plus organizarea congresului la Cluj, în 2006.”

„Să fii cinstit cu meseria: atâta știu, atâta fac!”

După o viață de realizări, acum, când se apropie de pensie, Dan Nicolau se mândrește cu medicii pe care i-a crescut în preajma sa, cu cei 3 colegi ajunși la deplina maturitate profesională, capabili, oricare dintre ei, să îi ducă munca mai departe, să conducă și să coordoneze Secția de Chirurgie Toracică.

„Medicina are un singur principiu”, afirmă Dan Nicolau, „să fii cinstit cu meseria: atâta știu, atâta fac!”. Dascălii săi, care l-au format și ca mentalitate, după cum se destăinuie medicul, l-au ferit de două boli foarte grave, care se manifestă în rândul medicilor din centrele universitare:

„Eu le-am numit umefita și scaunita, două boli cumplit de grave, ce constă în lupta pentru a progresa în UMF ca și cadru universitar; trebuie să aștepți să moară cel din fața ta ca să îi iei locul, și ca să îi iei locul dai din coate și cu cel mai bun prieten al tău, concurent la acea poziție. Și scăunita asta cu șefia, cu a fi director, e o boală gravă.”

Medicul Dan Nicolau nu se ferește și nu se teme să vorbească deschis despre metehnele sistemului. Se simte stăpân pe sine ca profesionist, și astfel imun la problemele pe care expunerea unor realități i le-ar putea crea:

„În momentul în care ești stăpân pe meserie în medicină, mai ales în chirurgie, când ți-ai dobândit un fel de notorietate și o recunoaștere a celor din jur, nu mai ai probleme să spui realitatea. Probleme au cei care ocupă o poziție nepotrivită și neacoperită și atunci devin temători și predispuși la compromisuri.”

Secția de Chirurgie Toracică este singura pe aria a 6 județe și astfel cei 4 medici sunt nevoiți să facă fiecare câte 7-8 gărzi pe lună, un efort deosebit pus în slujba pacienților:

„E mult… 25% dintr-un an stăm de gardă. S-ar putea ca noi să fim medicii cu cele mai multe gărzi. În plus, chirurgia toracelui este o chirurgie foarte grea, cu riscuri mari”, se confesează medicul Dan Nicolau, profesionistul ce, prin activitatea sa, a reușit să pună Clujul pe harta medicinei naționale și europene.

foto: Ziar de Cluj, Facebook Dan Mihail Nicolau

PORTRET scris de Florin Moldovan /

sursa: ziaruldecluj