Mărul (Malus domestica) este fructul unui copac de dimensiuni medii, care aparține familiei Rosaceae. Originar din centrul Asiei, astăzi este cultivat pe toate continentele. Cel mai răspândit este mărul de cultură. În România, el este cultivat mai ales în bazinele pomicole din zonele deluroase și subcarpatice (Bistrița, Fălticeni, Geoagiu, Bilcești, Voinești, Sălaj, Maramureș).

Mărul are formă rotundă sau ovală. Coaja exterioară este în diferite nuanțe și culori, în funcție de soi. În interior, are o pulpă crocantă, suculentă, de culoare alb-crem, care are un amestec ușor de arome și un gust dulce-acru. Sute de soiuri de mere se diferențiază prin valoarea nutritivă, gustativă, terapeutică și profilactică, precum și prin culoare, gust, fiind menite a fi utilizate fie ca fructe de masă, fie la desert sau pentru gătit. Merele de gătit tind să fie mai mari ca dimensiune decât tipurile pentru desert, potrivit www.nutrition-and-you.com. În forme prelucrate, merele se găsesc sub formă de gemuri, compoturi, oțeturi, cidru, murături.

Cu 85% apă și aproximativ 50 de calorii (la 100 g.), mărul este gustarea ideală. Merele au 5% proteine. Fructul acesta este o sursă puternică de potasiu. În plus, el conține multe vitamine, în special C și beta-caroten, dar și vitaminele A, E și B, chiar și fosfor, fier și calciu, deși în cantitate mai mică. Este o sursă vitală de fibre, dintre care cea mai importantă e pectina. Quercitina, epicatechina și procyanidin B2 sunt flavonoizi pe care merele îi conțin.

Acest fruct se încadrează fără probleme în categoria “alimentelor-medicament”, căci conține multe substanțe benefice pentru sănătate. Calitățile sale terapeutice sunt cunoscute încă din timpuri străvechi. Potrivit medicinei chineze, merele întăresc inima, lubrifiază plămânii, cresc fluidele corpului și scad producția de mucus.

Datorită “longevității” substanțelor antioxidante și anticancer (timp de 200 de zile de la recoltare acestea se păstrează intacte, ca în ziua culesului), mărul este fructul ideal în orice anotimp. Dar trebuie consumat cu tot cu coajă, pentru a beneficia de toate calitățile sale terapeutice.

În primul rând, fibrele conținute în măr și coajă au rolul de a coborî nivelul de glucoză din sânge și chiar al colesterolului rău. Reduc și problemele intestinale, inclusiv diverticulita, hemoroizii și acumularea de toxine în organism.

Merele sunt o sursă puternică de potasiu, o componentă importantă a celulelor și fluidelor corporale, care ajută la controlarea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale. Cercetări recente au arătat, de asemenea, că beneficiile antiinflamatorii ale conținutului de quercetină din mere oferă protecție pentru sistemul cardiovascular. Studiile arată ca persoanele care au mâncat mere în fiecare zi, timp de cinci ani, prezintă cu aproape 70% mai puține riscuri de a face accident vascular cerebral fatal și cu aproape 50% mai puține probabilități de a dezvolta o boală cardiacă și coronariană.

Quercitina este un flavonoid pe care merele îl conțin din abundență și despre care se știe că joacă un rol important în prevenirea multor tipuri de cancer. Unele cercetări au relevat că în special soiurile roșii și cele Golden inhibă cu 39-43% creșterea celulelor de cancer hepatic și de colon. Tot această substanță este responsabilă de neutralizarea efectelor radicalilor liberi, care cauzează îmbătrânirea prematură.

Mărul conține și bor, un mineral important pentru sănătatea oaselor și a bunei funcționări a creierului. Compușii polifenolici protejează creierul de degenerare din cauza stresului oxidativ și au un efect de protecție împotriva bolilor neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer și Parkinson, conform studiilor Universității Cornell (SUA), potrivitwww.natureword.com.

Merele s-au dovedit a avea beneficii antivirale, potrivit constatării cercetărilor care susțin că cei care le consumă se îmbolnăvesc mai greu de răceală, gripă și afecțiuni ale tractului respirator superior. Merele îmbunătățesc funcțiile pulmonare și ale pancreasului, efectul fiind cu atât mai mare cu cât se consumă mai multe mere zilnic.

Ele scad riscul formării de calculi urinari din oxalați. Potrivit unui studiu apărut în “British Journal of Nutrition”, consumul zilnic de 0,5-1 litru de suc de mere, grepfrut sau portocale modifică pH-ul urinar și nu mai permite formarea cristalelor de oxalați în urină.

O linguriță de oțet de mere amestecat cu puțină miere, luată înainte de fiecare masă, stimulează pofta de mâncare și ajută la asimilarea fierului și a substanțelor hrănitoare din mâncare, rezolvând problema anemiei, potrivit www.farmaciata.ro.

Ele ne protejează în mod natural de radiația solară ultravioletă. Unul dintre ultimele studii științifice a demonstrat că fenolii antioxidanți din coaja soiurilor de mere colorate cresc foarte mult rezistența pielii umane la acțiunea razelor ultraviolete, potrivitwww.newworldencyclopedia.org. Aceste fructe sunt foarte apreciate în cosmetică: măștile cu măr ras, aplicate pe față timp de 10 minute, câteva zile consecutiv, ajută la curățarea tenului, la vindecarea acneelor și la estomparea ridurilor.

Consumate ca o gustare, merele suprimă foamea și de aceea sunt indicate în curele de slăbire. În plus, acest fruct poate fi consumat în orice dietă și nu are contraindicații deosebite, fiind indicat chiar și diabeticilor. Cojile de mere conțin acid ursolic, care crește masa mușchilor scheletici și țesutul adipos brun, scăzând, totodată, grăsimea de culoare albă, reducând obezitatea și steatoza hepatică. Din coji de mere, se poate face un ceai puternic parfumat și cu un gust deosebit de plăcut.

Semințele de măr sunt toxice dacă sunt consumate în cantități mari, de aceea este bine să fie evitate de femeile gravide, de femeile care alăptează și de copii.

AGERPRES/ (Documentare — Daniela Dumitrescu; editor: Andreea Onogea)