Facebook Twitter Email

Stațiunea Băile Herculane are un renume în toată lumea, numai că, din păcate, epoca glorioasă de altădată a apus. Strălucirea aristocrației europene s-a stins, an de an, însă au rămas superbele clădiri istorice, una dintre acestea fiind cazinoul din Băile Herculane, locul unde la începutul anilor 1900 a fost compus un vals dedicat stațiunii de pe Cerna și care a ajuns să fie cântat pe mai multe meridiane.

Construit între anii 1862 — 1864 în stil baroc austriac, sub îndrumarea arhitectului Wilhelm von Doderer, Cazinoul cu coloane, așa cum era cunoscut, era frecventat în special de elita aristocrației imperiale de la Viena. Clădirea cazinoului a cuprins o sală de spectacole, un restaurant și bazarul cu 14 bolți și 12 ferestre. La etaj se afla ‘Sala de Argint’, unde se jucau ruleta și alte jocuri de noroc.

Pe terasa Cazinoului din stațiunea Băile Herculane, altădată se organizau baluri și se dansau valsuri, iar în salonul de cură s-a compus celebrul vals ‘Suvenir de Hercules Bath’.

‘În vara anului 1903, compozitorul și dirijorul austriac Iakob Patzaler, care dirija Fanfara Regimentului 33 Infanterie din Arad, susținea concerte în pavilionul muzical din Parcul central în sezonul estival. Având un moment de pauză, s-a dus în salonul de cură al cazinoului, s-a așezat relaxat la pian și a început să improvizeze câteva note muzicale. La un moment dat, a observat că din improvizațiile sale a rezultat o temă interesantă, care în cele din urmă s-a dezvoltat într-un vals. În câteva zile, premiera valsului a avut loc chiar la cazinoul din Băile Herculane.

Audiența a fost extraordinar de impresionată. Desigur că la aceasta a contribuit și atmosfera locului’, a declarat, pentru AGERPRES, istoricul Dorin Bălteanu.

Surpriza a fost că, în scurt timp, acest vals a avut un succes cu totul și cu totul neașteptat. S-a cântat la Budapesta, la Viena, Leipzig, Stockholm, la Chicago — SUA, în Japonia, la Tokio. Ziariștii l-au întrebat pe compozitor dacă a avut vreodată senzația că a compus ceva extraordinar, care îl va face faimos în întreaga lume.

‘Răspunsul a fost unul sincer și scurt: Nu! Iakob Patzaler a răspuns că a mai compus multe valsuri, unele poate chiar mai frumoase, însă nimeni nu a observat. În schimb, audiența de la Băile Herculane a fost foarte impresionată. Faima stațiunii, la acel sfârșit de secol al XIX-lea, a adus și faima valsului ‘Suvenir de Hercules Bath’. Nepotul compozitorului, Friederich Patzaler, din Baden-Baden — Germania, mi-a propus să scriu despre acest vals și să reînviu această poveste fascinantă a valsului dedicat stațiunii Băile Herculane, precum și despre bunicul său, compozitorul Iakob Patzaler, lucru pe care îl voi realiza într-o lucrare a mea viitoare. Din păcate, în perioada comunistă, acest vals și această poveste a stațiunii au fost neglijate’, a subliniat Bălteanu.

Intrarea în salonul cazinoului se făcea de pe o terasă acoperită, iar printr-un coridor se comunica și cu actualele hoteluri Decebal și Traian.

În anul 1956, clădirea cazinoului a fost cuprinsă de un puternic incendiu, în urma căruia au căzut cinci statui de pe frontispiciu. Din păcate, refacerea interioară a imobilului nu a mai redat întocmai aspectul inițial al cazinoului. Atunci au dispărut și balcoanele din salon. Pe unul din pereții cazinoului trona un portret de mari dimensiuni al împăratului Franz Iosef, pictură care deși a supraviețuit incendiului din 1956, nu a rezistat și furiei comuniștilor care au acoperit-o cu alte decorațiuni, desigur în încercarea de a șterge orice urmă a măreției vremurilor trecute.

Cazinoul din Băile Herculane este monument istoric.

Renumita stațiune este atestată documentar din anul 153 și își trage numele de la Hercules, care era protectorul familiei romane a împăratului Ulpius Traianus, acest loc. Inspirați de frumusețea locurilor și de poveștile acestor meleaguri, mulți poeți și scriitori și-au dedicat creațiile acestei stațiuni, printre care Cristian Andersen, Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Al. Petofi, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga, N. Xenopol, M. Sadoveanu, I. Minulescu, I. Slavici, Lucian Blaga și mulți alții.

AGERPRES (AS — autor: Paula Neamțu, editor: Marius Frățilă)

Facebook Twitter Email

Comments are closed.

Cauta
Articole - Romania pozitiva