Muzeul Naţional Tehnic din Bucureşti a fost fondat în 1909 de inginerul Dimitrie Leonida având ca model Muzeul Tehnic din München, vizitat de Leonida în perioada studiilor universitare efectuate la Şcoala Politehnică din Charlottenburg (Germania). Deşi avea oferte de la renumita firmă Siemens pentru un contract pe 5 ani şi de la Şcoala Politehnică din Charlottenburg pentru un post de asistent, după terminarea studiilor Dimitrie Leonida se întoarce în România şi, în anul 1908, înfiinţează prima Şcoală de Electricieni şi Mecanici .

Ajutat de elevii săi, inimosul inginer, a colecţionat cu tenacitate şi migală piese ce au constituit nucleul actualului muzeu.

Muzeul a funcţionat în primii ani în acelaşi sediu cu Şcoala de Electricieni şi Mecanici din strada Mendeleev apoi într-o clădire de pe Bulevardul Magheru. Din 1928 Muzeul Tehnic a fost adăpostit într-unul din pavilioanele existente în parcul Carol I, iar din 1935 în actuala clădire.

În prezent Muzeul Tehnic tezaurizează peste 5.000 de exponate structurate pe domenii de activitate: mecanică, metrologie, electricitate, magnetism, descărcări în gaze, fizică atomică, minerit, petrol, energetică, telecomunicaţii, maşini de calcul, scris şi tipărit, aviaţie şi aerospaţial, auto-moto-velo, înregistrarea şi redarea sunetului, aparate de fotografiat, filmat şi de proiecţie.

Din totalul obiectelor existente în muzeu, peste 500 sunt de o valoare excepţională prin faptul că sunt rare pe plan mondial şi reprezintă repere pentru istoria ştiinţei şi tehnicii, din care enumerăm:

-Instalaţia de extracţie a sării (crivac), construită de meşteri anonimi, folosită la Salina Praid încă din 1737;

-Cilindrul primei mori cu abur din România, care a funcţionat la moara Assan din Bucureşti, 1853;

-Primele tipuri de telefoane folosite în România începând cu anul 1882;

-Dinamul Edison (1884) care alimenta cu electricitate Teatrul Naţional din Bucureşti;

-Automobilul “trăsură” Olds Patent-1898-unul dintre primele automobile care au circulat în Bucureşti;

-Maşina cu aburi cu dublă expansiune „Sulzer”, 1898 care a funcţionat la postăvăria din Azuga;

-Primul automobil cu formă aerodinamică construit în 1923 de Aurel Persu;

-Motorul de la avionul I.A.R. 81 (1937) considerat în epocă pe locul II în lume datorită performanţelor tehnice;

-Pilele Karpen cu electrozii din aur şi platină inventate de fostul rector al Universităţii Politehnice, N.Vasilescu Karpen, care mai pot da curent şi acum la peste 50 de ani de la constucţie;

-Motor „Krup” de la submarinul “Delfinul” – primul submarin al Marinei Române dat în funcţiune în anul 1936;

-Aparatul de zbor individual cu reacţie, „rucsac zburător”, inventat în anul 1958 de Justin Capră şi Ion Munteanu

Adresa muzeului :
Str. Candiano Popescu nr. 2 (Parcul Carol I), Bucureşti, tel: (+40-1) 336.77.77

Scurt istoric
Muzeul a fost fondat în 1909 de inginerul Dimitrie Leonida (1883 – 1965) având ca model Muzeul Tehnic din Munchen (1903), vizitat de Leonida în perioada studiilor universitare efectuate la Politehnica din Charlottenburg (1903 – 1908), lânga Berlin.
În 1908 Dimitrie Leonida întemeiaza prima scoala de electricieni şi mecanici din România. Cu elevii sai, profesorul Leonida a strâns primele piese care vor constitui nucleul viitorului muzeu (1909).
Ceea ce deosebeste acest muzeu de altele cu acelaşi profil este caracterul sau pronuntat didactic, fondatorul dorind sa fie o scoala a scolilor, unde oricine poate vedea sau actiona mecanisme care ilustreaza legile mecanicii, ale electricitatii şi magnetismului. În 1928 muzeul a fost adapostit într-unul din pavilioanele existente în parcul Carol I, iar din 1935 în actuala cladire.

Monumente din vecinatate
Muzeul este amplasat într-o zona ce reprezinta un punct de atractie turistica. Iata câteva din monumentele tehnice din vecinatate:

• Gara Filaret, de unde în 1869 s-a inaugurat prima cale ferata din România;
• Uzina electrica Filaret construita în 1906 – 1908. Cladirea este asemanatoare celor din zona orasului Lille din Franta şi este în evidenta patrimoniului tehnic national;
• Fântâna arteziana cu zodiac (1934), aflata la intrarea în parc, construita în timpul lui Nicolae G. Caranfil, fost director general la societatea de Gaz şi Electricitate;
• O alee cu tei seculari duce la Monumentul Eroului Necunoscut strajuit de patru tunuri folosite în primul razboi mondial. Monumentul a fost amenajat în acest loc în 1923, mutat la Marasesti în 1962 şi a revenit la vechiul amplasament în 1992;
• Teatrul în aer liber “Arenele Romane”, construit de ing. Elie Radu cu 4500 locuri, similar unor teatre din Italia.
• În apropierea Arenelor Romane se afla doua fântâni monumentale, din piatra placata cu marmura, una construita în 1870 de George Cantacuzino, primarul capitalei (motiv pentru care prin votul consiliului municipal din 8 august 1969 îi poarta numele) şi o alta construita în 1906 cu prilejul organizarii parcului (cunoscuta sub denumirea de Fântâna Minelor şi Carierelor);
• Primul pod din beton armat (1906) construit de Gogu Constantinescu întemeietorul sonicitatii;
• Turnul lui Tepes de unde fizicianul Emil Giurgea, cu aparatura adusa din Franta, pe cheltuiala proprie, realiza transmisiui radiotelegrafice (1914).

Colecţiile muzeului :
Muzeul Tehnic prin patrimoniul ce-l adaposteste, peste 5000 exponate din toate domeniile de activitate, reprezinta cel mai interesant obiectiv din zona.
Dintre piesele cele mai importante ale muzeului se pot mentiona câteva:

• Cilindrul primei masini cu abur, folosita în industria româneasca, masina adusa de la Viena în 1853 pentru actionarea preselor de ulei şi a pietrelor pentru macinat grâul;
• Doua dinamuri Brush (1882) ale primei centrale electrice din tara.
• În 4 septembrie 1882 la New York, Thomas Alva Edison, cel mai mare inventator al tuturor timpurilor (1903 brevete) punea în functiune prima centrala electrica.
• Tot în 1882 la Bucuresti a fost pusa în functiune o centrala electrica într-o magazie de pe Calea Victoriei (amplasamentul fiind pe actualul loc al Bibliotecii Universitare). Centrala alimenta lampile electrice cu arc din Gradina Palatului şi printr-o linie de transport electric exteriorul Teatrului National, Cismigiul şi Palatul Cotroceni;
  

  Dinamul Edison (1884) care alimenta Teatrul National. Acesta a fost pus în functiune în 4 septembrie 1997 cu ocazia organizarii expozitiei (Thomas Alva Edison – Omagiul Luminii); Motor de tramvai electric (1894). Tramvaiul a fost introdus în Bucuresti în 1894 (iar în lume în 1883 – Austria şi Anglia). În muzeu exista un motor din acel tip obtinut de Dimitrie Leonida cu ajutorul doctorului Constantin Istrate, cel care a raspuns de amenajarea Parcului Carol I în calitate de comisar general al expozitiei (1906);

• Automobil cu forma aerodinamica Aurel Persu, primul de acest fel din lume, având rotile incluse în interiorul liniei aerodinamice. A fost construit în 1923 şi brevetat în 1924. Inventatorul a parcurs cu el peste 100.000 km;
• Automobilul trasura “Olds Patent” (1888), unul dintre primele automobile care au circulat în Bucuresti. Are motorul cu aprindere prin scânteie, sistemul de directie este comandat prin intermediul unui ghidon iar iluminatul se realizeaza prin intermediul unor lampi cu acetilena;
  

  Motorul sonic Gogu Constantinescu. Gogu Constantinescu a creat o stiinta noua – sonicitatea (1916). Exista o corespondenta matematica între legile transmisiei sonice (transmiterea energiei prin vibratii mecanice) şi legile transmiterii energiei electrice;

• Motor avion IAR-K 14, din anul 1937 considerat în epoca, prin performantele tehince, pe locul II în Europa;
• Macheta avionului Vuia, avion care la 18 martie 1906 s-a ridicat în aer la Montesson – Franta pentru prima data în lume doar cu mijloace proprii de bord;
• Primul aparat de zbor individual realizat şi brevetat de Justin Capra în 1958;
• Pilele Karpen cu electrozi din aur şi platina, construite de Vasilescu Karpen, fostul rector al Politehnicii în perioada 1920 – 1940;

  

Impresii :
Vizitând Muzeul Tehnic în anul 1964, Walker Cisler, presedintele companiei Edison spunea: “sunt fericit ca am vizitat acest minunat muzeu unde atâtia au învatat despre realizarile tehnologice. Aici ati reconstruit pentru vecie o parte din cele mai mari realizari ale omenirii”.
În septembrie 1974, cosmonautul Eugen Cernan, a fost în vizita la Muzeul Tehnic. Iata cum comenta el aceasta vizita: “trebuie sa fiti felicitati nu numai pentru expozitia de istoria tehnicii ci şi pentru marea contributie pe care o aduceti la aflarea adevarului stiintei pentru poporul şi tara dumneavoastra. Noroc şi multumesc!”.

Sursa: cimec

Comments are closed.