Palatul Imperial Hofburg din Viena, în prezent sediul președinției austriece

Locuit de iliri, apoi de celți, teritoriul dintre Dunăre și Alpi face parte, între secolele I î.Hr. și V d.Hr., din provinciile romane Raetia, Noricum și Pannonia. Populat, mai târziu, de triburi germanice, teritoriul intră în secolul al VIII-lea, în componența statului franc și, ulterior, a Imperiului Romano-German.

În 976, Leopold I, din dinastia Babenberg, este învestit cu conducerea ”Ostmark” (vechea denumire a Austriei). Într-un document al împăratului Otto III, apare în 996, pentru prima dată, denumirea ”Osterreich” (Austria). În 1156, Austria devine ducat. Regele german Rudolf I de Habsburg cucerește, în 1278, ducatul Austria. Reprezentanții dinastiei de Habsburg, care vor domni până în 1918, sunt concomitent regi ai Germaniei și împărați ai Imperiului Romano-German (până în 1806). În stăpânirea dinastiei de Habsburg intră, în secolul al XVI-lea, Boemia, Moravia, Silezia și Ungaria Occidentală, Imperiul Habsburgic devenind, astfel, un stat multinațional și, totodată, o mare putere europeană.

Biserica Sf. Ștefan (Stephansdom) din Viena

În 1529 are loc primul asediu al Vienei de către turcii conduși de Soliman Magnificul (Suleiman II). Al doilea asediu are loc în 1683. În cursul războiului antiotoman (1683-1699) începe expansiunea Imperiului Habsburgic spre sud-est (ocuparea întregii Ungarii, a Transilvaniei, a unor părți din Slovenia și Croația, și, în 1718, a Banatului).

În timpul domniei împărătesei Maria Tereza (1740-1780) sunt adoptate o serie de reforme, care se înscriu pe linia absolutismului luminat. Domnia lui Josef II (1780-1790) este urmată de cea a lui Franz I (1792-1835), care, în 1806, renunță la coroana Imperiului Romano-German, rămânând împărat al Austriei. În 1804, Austria este proclamată imperiu ereditar.

Austria participă, în 1813, la războiul împotriva împăratului Napoleon I. În 1815, prin hotărârile Congresului de la Viena, Austria obține Veneția și teritoriile pierdute în războaiele antinapoleoniene (cu excepția Belgiei), devenind unul dintre partizanii ”Sfintei Alianțe”.

Între 1848-1916 se desfășoară domnia împăratului Franz Joseph. În 1867, în urma compromisului cu Ungaria, prin ”pactul dualist” se constituie Imperiul Austro-Ungar. În 1879, este încheiat Acordul de la Berlin, prin alianța cu Germania sunt puse bazele Triplei Alianțe.

Imagine din Viena

Asasinarea, la Sarajevo, la 28 iunie 1914, a lui Franz Ferdinand, moștenitorul tronului, duce la declanșarea Primului Război Mondial (1914-1918). După destrămarea Imperiului Austro-Ungar și abdicarea împăratului Carol I de Habsburg, este proclamată, la 12 decembrie 1918, Republica Austria, stat federal. La 10 septembrie 1919, prin Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye sunt stabilite granițele Republicii Austria. Constituția din 1 decembrie 1920 fixează neutralitatea ca principiu al politicii de stat.

Germania hitleristă ocupă Austria, la 11 martie 1938, transformând-o în provincie, sub numele de Ostmark. În primăvara anului 1945, Austria este eliberată de trupele coaliției antihitleriste. La 27 aprilie 1945 este proclamată cea de-a doua republică, Austria fiind împărțită în 4 zone de ocupație. Tratatul încheiat la Viena, la 15 mai 1955, restabilește suveranitatea Austriei. La 15 octombrie 1955 ultimele trupe de ocupație părăsesc Austria. La 26 octombrie 1955, Parlamentul austriac votează Legea Constituțională asupra neutralității permanente a statului, care creează țării un statut distinct în confruntarea Est-Vest.

Austria este împărțită în 9 landuri federale — Burgenland, Carintia, Austria Inferioară, Austria Superioară, Salzburg, Steiermark, Tirol, Vorarlberg și Viena.

Imagine din Viena

Capitala Austriei este Viena, cu o populație de 1.753.000 locuitori (2015), potrivit publicației online The World Factbook (www.cia.gov), și este situată în estul Austriei, fiind traversată de fluviul Dunărea. Viena este împărțită în 23 de districte, numerotate începând din centrul orașului: Innere Stadt, Mariahilf, Simmering, Ottakring, Floridsdorf, Leopoldstadt, Neubau, Miedling, Hernals, Donaustadt, Landstrasse, Josefstadt, Hietzing, Waring, Liesing, Wieden, Alsergrund, Penzing, Dobling, Margareten, Favoriten, Rudolfsheim-Funfhaus și Brigittenau.

Fluviul Dunărea care traversează capitala Viena

Fondată de celți, Viena a devenit bază militară romană în secolul I î.Hr. S-a aflat sub dominația mai multor popoare, inclusiv a francilor în secolul al VI-lea d.Hr. și a maghiarilor în secolul X d.Hr., fiind un important centru comercial în timpul cruciadelor și capitala Sfântului Imperiu roman în perioada 1558-1806, a Imperiului Habsburgic între 1806 și 1867 și a Imperiului Austro-Ungar până în 1918. În 1814-1815 aici s-a aflat sediul Congresului de la Viena.

Palatul Schönbrunn din Viena


Grădina Palatului Schönbrunn din Viena

La Viena își au sediul peste 20 de organizații internaționale, printre care Secretariatul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Agenția Internațională pentru Energie Atomică și Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol.

Viena este un important centru cultural renumit pentru arhitectura și muzica sa. Aici s-au născut ori și-au desfășurat activitatea compozitorii Franz Schubert, Johann Strauss-fiul creatorul celebrelor valsuri vieneze, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Johannes Brahms și Gustav Mahler. A fost, de asemenea, orașul natal al lui Sigismund Freud, Gustav Kumt, Oskar Kokoschka și Joseph Hoffmann. Totodată, Viena este ultima mare “capitală a Balului secolului al XIX-lea”, aici desfășurându-se aproximativ 200 de baluri anual, potrivit site-ului austria.hartaeuropa.com.

Centrul istoric al Vienei — Innere Stadt — face parte din patrimoniul mondial al UNESCO din 2001.

Clădirea primăriei orașului Viena

În capitala Austriei există o mulțime de obiective turistice, după cum se arată pe site-ul www.wien.info, dintre care menționăm: emblema orașului Viena — catedrala gotică Sf. Ștefan, ce datează din anul 1447 și care impresionează prin dimensiunile sale; Burgtheater — Teatrul din Viena, al doilea teatru ca vechime din Europa, după ”Comedie Francaise”; Universitatea, care a fost întemeiată la 12 martie 1363 de Rudolph al IV-lea; Palatul Parlamentului, construit între anii 1873 și 1883, este opera arhitectului Theophil Hansen; Muzeele de istorie naturală și arte frumoase — Kunsthistorisches Museum, Stadtoper — Opera de Stat din Viena, construită între 1861 și 1869 recunoscută la nivel mondial pentru reprezentațiile artistice de o înaltă ținută; Palatul Schönbrunn, reședința de vară a familiei imperiale, palatul Belvedere cu vastele sale grădini, construit în stil baroc, unde se află expus “Sărutul” lui Gustav Klimt, precum și alte lucrări importante ale lui Schiele sau Kokoschka; complexul imperial Hofburg, unul dintre cele mai impunătoare palate din Europa, astăzi sediul oficial al președintelui republicii, dar și un important centru de conferințe și expoziții; Școala spaniolă de călărie din Viena, unica instituție din lume în care este păstrată și cultivată înalta artă a călăriei renascentiste; Cartierul Muzeelor din Viena este o combinație de clădiri moderne și în stil baroc, în urma reamenajării în 1998 a fostelor grajduri ale Curții Regale. Aici se află Muzeul Leopold, MUMOK (Muzeul de Artă Modernă), Architekturzentrum Wien (centru de expoziții arhitecturale), precum și vaste zone expoziționale; Bulevardul Wiener Ringstraße are o lungime de 5,3 km și găzduiește numeroase clădiri monumentale construite între anii 1860 și 1890, ridicate în urma ordinului împăratului Franz Joseph; Roata Mare, un alt simbol al Vienei și al Parcului Prater, a fost ridicată în anii 1896-1897 de către inginerul englez Walter Basset, și este deschisă publicului tot timpul anului.

Parcul de distracții Prater și Roata Mare din Viena

Tot, în Viena există un număr mare de parcuri și locuri de recreere, printre care: Grădina Zoologică de la Schönbrunn, cea mai veche și una dintre cele mai frumoase din Europa, Pădurea Vienei — Wienerwald (1.350 de kmp), care a fost declarată în 2005, de UNESCO, parc al biosferei; parcul de distracții Prater, întins pe 6 ha și cu peste 250 de atracții, care atrage ca un magnet turiști de toate vârstele; Donauinsel sau Insula Dunării, vizitată, zilnic, în zilele de vară de un număr de până la 190.000 de vizitatori; Casa Mării, unde se află cel mai mare acvariu al Austriei: un bazin de 300.000 de litri, care adăpostește pești de apă dulce și pești marini, pești mediteraneeni și pești din apele Austriei, dar și rechini, se arată pe site-ul menționat.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)