Plantație viticolă din Ciumbrud, podgoria Aiud

Podgoria se întinde din apropierea orașului Aiud și până la Ocna Mureș. Mai exact, plantațiile pornesc de la Ciumbrud, un plai celebru prin calitatea deosebită a vinurilor obținute aici, și continuă cu plaiurile Sâncrai, Lopadea nouă, Ciuguzel și Uioara, potrivit oenologului Mihai Macici, în cartea ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”.

În această zonă se cultivă vii încă din perioada daco-romană, la Ciumbrud fiind descoperit un postament de teasc confecționat din piatră, aflat, în prezent, la Muzeul de Istorie din Aiud, alături de alte astfel de vestigii vitivinicole.

Viile din podgoria Aiud au fost vizitate, în jurul anului 1700, de scriitorul turc Evlia Celebi, care descrie apoi frumusețea acestor meleaguri și vinurile obținute aici. Cam în aceeași perioadă, medicul Mathyas Istvan recomanda vinurile din această podgorie, găsindu-le benefice pentru sănătate, cu proprietăți vindecătoare.

Podgoria Aiud cuprinde centrele viticole Aiud, Turda și Triteni. Plaiul viticol Ciumbrud, aflat în centrul viticol Aiud, pe marginea râului Mureș, se bucură, încă din vechime, de o reputație deosebită, oferind vinuri de o calitate aparte.

Potrivit unor istorici, la Ciumbrud se cultiva viță-de-vie încă de pe vremea agatârșilor, populație scito-iraniană, care locuia alături de triburile dacice în Transilvania, cu 2.500 de ani în urmă, potrivit site-ului http://casa-de-vinuri.ro/. În perioada medievală, în Transilvania au sosit coloniștii germani, care, impresionați fiind de podgoriile din regiune, au botezat-o pe aceasta ”Țara vinului”.

Detaliu într-o plantație viticolă din Ciumbrud

Există și o legendă care spune că vinul de Ciumbrud a fost băutura preferată a lui Mihai Viteazul. După ce a cucerit Transilvania și a ocupat palatul princiar din Alba Iulia, Mihai Viteazul a descoperit aici câteva butoaie cu un vin ce avea o aromă deosebită de busuioc. A fost atât de impresionat de vin, încât acesta a devenit băutura sa preferată.

Satul cu denumirea Chumbrud a fost menționat pentru prima dată în 1220, în registrul orădean. Ulterior, localitatea a aparținut mai multor proprietari, cei mai cunoscuți moșieri fiind membrii familiei Kemény, în frunte cu baronul Kemény István, cel mai important modernizator al viticulturii ardelene, notează site-ul takacspince.ro. În anul 1922, baronul Kemény Árpád a vândut moșia din Ciumbrud Colegiului Bethlen din Aiud, iar în 1948, aceasta a trecut în proprietatea Școlii Profesionale Viticole din Ciumbrud, ca urmare a naționalizării.

Cramă modernizată la Ciumbrud

În anul 1867, vinul din Ciumbrud a fost reprezentat la expoziția mondială din Paris, unde Rieslingul de Rhin al baronului Kemény István a fost distins cu medalia de aur de către Napoleon al III-lea. În 1874, vinul de Fetească albă obținut aici a fost considerat cel mai bun vin transilvănean prezent la expoziția de la Londra. În cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, vinurile școlii viticole din Ciumbrud, condusă de prof. Gheorghe Csávossy, au obținut mai multe medalii de aur și de argint la concursuri internaționale, cea mai importantă dintre acestea fiind medalia de aur pentru vinul Plebanos, recolta 1963, decernată la Concursul Oficiului Internațional al Viei și Vinului, care a avut loc la Budapesta, în 1972.

Vinul cunoscut sub numele de Plebanoș (Paroh) se bucura de o reputație deosebită în trecut, el fiind obținut din soiurile Fetească albă, Grasă și Muscat. Povestea acestui vin începe în secolul al XVIII-lea, când un grof reformat din Aiud, mare iubitor de vin, s-a căsătorit cu o tânără catolică. Fiecare mergea, însă, duminica, la biserica sa. Într-o bună zi, însă, groful nu a mai vrut să-și lase frumoasa soție singură la biserică, așa că l-a rugat pe preot să vină să slujească și să o împărtășească pe soție la conac. După slujbă, groful îl invita pe preot să guste vin din crama sa. Într-o duminică, însă, în perioada în care vinurile se amestecau pentru a fi puse la butoi, meșterii scoteau vin din butoaie, îl gustau, apoi îl vărsau într-un ulcior așezat pe masă. Preotul a intrat în cramă însetat și și-a turnat repede din vinul amestecat la întâmplare. După ce l-a gustat, a declarat cu nu a mai băut niciodată un vin atât de bun. Groful i-a rugat atunci pe meșteri să-i spună ce soiuri turnaseră în ulcior și, împreună cu aceștia și cu preotul, a reușit să refacă vinul atât de apreciat de preot, care avea să-i poate numele de acum încolo: Plebanoș — vinul preotului, potrivit site-uluiwww.provin.ro.

Selecție de vinuri de Ciumbrud

În prezent, solurile podgoriei favorizează soiurile albe. În centrul viticol Aiud se obțin vinuri albe de calitate superioară, majoritatea cu denumire de origine, din soiurile Fetească albă, Pinot gris, Traminer roz, Sauvignon, Riesling italian, Riesling de Rin și Fetească regală, precum și de vinuri aromate de Muscat Ottonel. În plaiul Ciumbrud, în unii ani sunt îndeplinite condițiile ca strugurii anumitor soiuri să fie atacați de mucegai nobil, ceea ce oferă posibilitatea obținerii unor vinuri de o calitate deosebită, care câștigă prin învechire.

De asemenea, în podgoria Aiud se pot obține vinuri-materie primă pentru spumante, de o calitate foarte bună, folosind soiurile Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian și Pinot gris.

Datorită încălzirii climatice din ultima perioadă, se cultivă cu succes și soiuri negre pentru vinuri roșii, cum ar fi Pinot noir.

Vinurile de Aiud au fost elogiate, de-a lungul timpului, de numeroase personalități. Lucian Blaga, spre exemplu, le-a dedicat versurile: ”Se face că torn, alte dăți, în urcior/ tomnaticul soare prin teascuri trecut,/ curgător aur crud,/ vin de piatră, soi cald de Aiud.”

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Mariana Zbora-Ciurel)