ROMANIA

Un designer francez, cu viziune, le-a transformat arta in obiecte vestimentare spectaculoase, cu care spera sa atraga atentia marilor creatori de moda ai lumii cu care a colaborat in trecut.

A fost nevoie de un strain sa ne arate noua, tuturor, ca avem o comoara pe care refuzam sa o exploatam.

Intr-un alt colt de tara, in Bucovina, in curtea casei, sotii Nicolica lucreaza de zor. Francezul le-a cerut cojoace brodate cu margele.

Sunt casatoriti de 62 de ani. Singuri au invatat sa brodeze pe piele si toata viata au trait din asta. Le vand cu 25 – 30 de milioane de lei, iar in ultimii ani clienti le-au fost romanii plecati la munca in strainatate, care de sarbatori se intorc la traditii.

Cojoacele lor au fost trimise cateva luni mai tarziu la Bucuresti si pregatite pentru a fi aratate lumii intregi. In cautare de arta romaneasca, Phillipe a apelat la Eva Thanhofer, ale carei maini tricoteaza rochii sau pulovere. Ei i-a cerut sa-I faca o piesa pretioasa din casmir.

Piesele de rezistenta ale colectiei au plecat insa din casa Virginiei Linul, pe care Phillipe a cunoscut-o intr-un sat din Bistrita. Nu i-ar fi trecut Virginiei Linul niciodata prin cap ca broderiile ei cu milioane de margele pot sa nasca o vesta de toreador. Si nici toreadorilor ca ar putea imbraca ceva ca la noi, la Bistrita.

Virginia si-a transformat casa intr-un muzeu al portului popular si a facut din dragostea ei o afacere. Pentru ea muncesc astazi mai multe femei din sat, care vin zilnic la poarta ei si cer de lucru.

In magazinul ei, un costum popular se vinde cu cateva milioane de lei, iar un brau brodat cu flori colorate costa 60 de lei. Clentii ei sunt mai ales membrii ansamblurilor populare.

Mireasa colectiei a fost imbracata cu fetele de masa Reghina Ditiu, din Valenii Socutei, Maramures.

Si-a imaginat o rochie de mireasa, facuta din mai multe fete de masa, inspirat de imaginea regasita intr-un album de arta la Paris.

Dupa tot ce-a trait in ultimele luni, Phillipe spune ca are planuri mari cu Romania. Cu oamenii ei, cu arta populara, cu istoria noastra.

Si-i imagineaza pe Karl Lagerfeld, Jean Paul Gaultier si pe altii care dau tonul in moda, privind spre arta romaneasca, pentru ca mai apoi sa foloseasca in colectiile lor mainile de aur ale mestesugarilor nostri. Iar tinerii sa fie astfel incurajati sa duca aceasta arta mai departe.

A fost nevoie de un strain care sa ne arate ca, in felul nostru, noi romanii suntem speciali. Ca avem traditii si mestesugari unici poate in Europa.

Lena, Ecaterina, Anca, Irina, Constantina, Alina. Sunt numele date de francez pieselor din colectie, nume romanesti, de defilat cu ele pe marile podiumuri ale lumii. Si odata cu ele mana mestesugrarii nostri: taran si manechina, traditie si moda, valoare romaneasca scoasa in lume.

Sursa: protv

Comments are closed.