ROMANIA

Piaţa locală va fi un punct fierbinte pe radarul investitorilor în energie verde în următorii 2-3 ani, schema de sprijin recent adoptată pentru acest gen de proiecte fiind doar unul dintre factorii care fac din România una dintre cele mai vânate cinci destinaţii la nivel european.

În aceste condiţii, gigantul american General Electric şi-a stabilit un obiectiv clar: cel puţin una din trei turbine vândute în România să poarte sigla grupului, spune Stephan Ritter, directorul general al diviziei europene de energie regenerabilă din GE.

“În următorii 2-3 ani, România se clasează cu uşurinţă în topul primelor cinci ţări ca atractivitate pentru investitorii în energie verde. Noi ne-am început devreme activităţile aici, ne-am construit un acces bun la clienţi. Pentru a face ca piaţa să fie şi mai atractivă, acum după promovarea schemei suport pentru investiţiile în energie verde, mai este nevoie de un lucru, de investiţii în reţeaua de energie pentru a putea fi preluate cât mai multe proiecte”, explică Ritter, în grija căruia GE a lăsat coordonarea pentru circa 30 de pieţe când vine vorba de energie verde.

Dacă la finalul anului 2009 în România piaţa proiectelor de energie regenerabilă se reducea la numai 14 MW montaţi în parcuri eoliene, la începutul acestui an datele Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, arată că erau circa 1.000 MW, capacitate chiar mai mare decât cea a unui reactor nuclear al centralei de la Cernavodă. Şi nu numai vântul a atras atenţia investitorilor care acum se uită şi la proiecte solare sau pe biomasă.

Un ritm susţinut

Rând pe rând, companii mari din energia europeană, cum ar fi CEZ (Cehia), Enel (Italia), Energias de Portugal sau Iberdrola (Spania), au fost atrase aici de vântul foarte bun din zona Dobrogei, dar mai ales de schema de sprijin pusă la dispoziţie de statul român, care anul trecut, după mai bine de trei ani de aşteptări, a început să-şi producă pe deplin efectele.

Limitarea vine însă din partea reţelelor de energie care nu pot integra acum mai mult de 3.000 MW în parcuri eoliene din cauza caracterului variabil al acestui tip de energie. Pentru întărirea liniilor ar fi necesare fonduri de 500 de milioane de euro pe termen lung, de capacităţi de reglaj, investiţii care costă foarte mult şi pe care statul nu le poate finanţa de unul singur.

Cu toate acestea, potenţialul este aici, crede reprezentantul GE Energy. “În Germania, de exemplu, investiţiile în parcuri eoliene merg într-un ritm de circa 1.500 MW pe an. În România este sustenabil un ritm de circa 500 MW în următorii 2-3 ani.” Norvegia sau Turcia sunt alte ţări cu un bun potenţial pe partea de investiţii în energie eoliană.

Când vine şi fabrica de eoliene?

Practic, ţinând cont de faptul că in vestiţia într-un MW într-un parc eolian costă între 1,5 şi 1,7 milioane de euro, în urmă torii trei ani de zile România ar putea atrage fonduri de peste 2,2 miliarde de euro doar din această zonă a energiei rege ne rabile.

Problema până în acest moment pentru România este că deocamdată este doar o piaţă de desfacere pentru marii producători de centrale eoliene, neexistând niciun plan concret în acest moment pentru a realiza o unitate de producţie locală. Potrivit statisticilor Asociaţiei Europene pentru Energie Eoliană, circa 75% din valoarea unui proiect eolian stă în echipamente. Astfel, pe plan local, fără o unitate de producţie, efectul direct şi indirect al marilor investiţii în energie regenerabilă este mult diminuat.

“Ne uităm să vedem ce potenţial este şi în România pentru a putea stabili relaţii cu furnizori locali de componente. Facem acest lucru pentru toate pieţele în care creştem.”

Seceta, o problemă

Între timp, GE Energy spune că până la finalul acestui an va ajunge la turbine vândute cu o capacitate totală de circa 700 MW, cel mai mare proiect al companiei fiind cel cu cehii de la CEZ. Astfel, la finalul acestui an proiectul eolian mamut pe care cehii l-au început în două comune dobrogene, Fântânele şi Cogealac, s-ar putea finaliza, în acest moment aproximativ 400 MW din cei 600 MW proiectaţi fiind deja montaţi.

“La finalul acestui an, vom avea 700 MW în România, montarea ultimilor 200 MW de la Cogealac fiind în grafic. Ţinta noastră pentru această piaţă este următoarea: cel puţin una din fiecare trei turbine instalate să fie GE. Orice este sub acest rezultat m-ar dezamăgi”, a mai precizat Ritter.

La Fântânele şi Cogealac, CEZ a pus la bătaie 1,1 miliarde de euro pentru a construi în Dobrogea cel mai mare parc eolian pe uscat, dar s-a confruntat cu mai multe probleme. Ultima dintre ele este seceta.

“De obicei aveam probleme iarna cu vremea, era greu de construit în acele condiţii meteo. În iarna aceasta nu vremea a mai fost problema, care ar fi trebuit să fie un factor favorabil, ci seceta. În decembrie s-a transportat pe Dunăre numai 5% din ceea ce se transporta în mod normal din cauza debitelor scăzute, iar acest 5% am fost noi, pentru că ne-am chinuit, am folosit barje mai mici, pentru a putea transporta echipamentele.”

Costuri în scădere

Ca tendinţă în zona energiei verzi, reprezentantul GE Energy spune că au înce put să scadă simţitor costurile de producţie şi că acestea au ajuns să fie com pa rabile cu cele înregistrate pe partea de producţie a energiei convenţionale. Cu toate acestea, spune Ritter, schemele de sprijin ar trebui menţinute pentru că ele susţin cos turile pentru dezvoltarea tehnologiilor verzi, o piaţă abia la început faţă de celelalte forme de producere a energiei.

“Dacă în 2003, costul pe MWh într-un proiect eolian era de circa 150 de dolari, în 2009 a ajuns la 80 de dolari pe MWh iar anul acesta cred că va ajunge până la 50 de dolari pe MWh. Astfel un MWh produs de un parc eolian are un cost comparabil un acelaşi MWh produs într-o termocentrală, de exemplu, dar încă vorbim de o industrie tânără în care cheltuielile de dezvoltare sunt mari.” Dincolo de sectorul de energii regenerabile, GE este implicat în România în alt proiect major de producere a energiei electrice, centrala pe gaze de 500 de milioane de euro pe care Petrom, cea mai mare companie din România, a realizat-o la Brazi. În acest proiect, GE a fost principalul furnizor de echipamente.

Autor: Roxana Petrescu

Sursa ziarul financiar

Comments are closed.