ROMANIA

Noi marturii vin sa ne reaminteasca cit de putin a fost investigata preistoria noastra. Cit de putin stim despre primii locuitori ai acestor meleaguri. Se vorbeste despre hiperboreeni, despre traci, geti si daci.
Dar cine erau ei? Cum traiau? Ce nivel de cunostinte aveau? In ce credeau?      Marturiile istorice sint putine si noi nu facem nimic pentru a le valorifica si imbogati. Erau cei de pe aceste paminturi doar “cei mai viteji si mai drepti”, agricultori, mineri si crescatori de albine?
Cum ramine cu informatiile care vorbesc despre darul lor de vindecatori? Dar cu sanctuarul si calendarul astronomic de la Sarmizegetusa Regia? Cum au fost ziditi muntii, cum s-au realizat betoane si cuie care nu au ruginit pina astazi? Piramida lui Keops se inscrie perfect in reconstituirea piramidei de pe Toaca

Conf.dr. Ioan Ticleanu, de la Facultatea de geologie a Universitatii Bucuresti, este un pasionat al muntelui, iar Ceahlaul l-a fascinat intotdeauna.
Isi aminteste si acum un cintec despre Ceahlau, cintat de invatatorul sau la vioara, pe care ulterior nu l-a mai auzit niciodata.
Soarta a facut sa-si petreaca o parte din copilarie linga acest munte, cind s-a mutat la Bicaz pe santierul unde tatal sau era inginer constructor. Revenit in Bucuresti, nu si-a uitat prima dragoste, asa ca, in fiecare vara, face excursii cu familia in munti.  In cursul unei astfel de expeditii, a facut o descoperire care, daca va fi confirmata, este cu adevarat senzationala.
Privind Ceahlaul dinspre Est, de pe soseaua ce margineste lacul de acumulare de la Bicaz, Ioan Ticleanu a fost surprins de aspectul piramidal al virfului Toaca, inalt de 1900 de metri.
Asa ca s-a apucat sa investigheze, impreuna cu sotia sa, ca orice cercetator care se respecta.
Geometric, virful este constituit la partea inferioara dintr-un trunchi de piramida, continuat cu un virf piramidal tesit.
Primul semn de intrebare l-a ridicat baza absolut patrata a trunchiului de piramida, cu latura de 296 de metri, inaltimea totala a acestei forme de relief fiind astazi de 107 metri. In al doilea rind, este aproape imposibil ca doua creste sa se intersecteze, in mod natural, la exact 90 de grade.
Si nu in ultimul rind, unghiul pantei de pe partea de Nord a virfului (mai ferita de eroziune decit celelalte) este de 52 de grade, acelasi ca si la faimoasa piramida a lui Keops.

Plecind de la acest unghi, s-a facut reconstituirea piramidei, asa cum arata ea initial. Similitudinile cu piramida lui Keops sint tulburatoare: constructia egipteana are una din fete aproape perpendiculara pe directia Nord, iar fata similara a virfului Toaca se abate cu doar 13 grade de la aceeasi directie, raportul intre lungimea laturii si inaltime, folosit de arhitectii egipteni, are aceeasi valoare cu cea in care se incadreaza si piramida reconstituita pe Toaca.
“Piramida lui Keops se inscrie perfect intr-o reconstituire a piramidei initiale de pe Toaca.  Egiptenii au construit mai intii piramida in trepte, apoi asa-numitele piramide strimbe, apoi pe cele drepte.
Toate cele trei modele se regasesc pe Toaca.
Exista elemente care duc la ipoteza ca piramidele egiptene isi au arhetipul in Ceahlau.

Modelul piramidei ar fi putut circula similar cu motivul spiralei de pe obiectele de ceramica, acesta, potrivit unor cercetatori, pornind din zona dunareana, a trecut in Creta si dupa 3000 de ani a ajuns in Egipt”, spune Ioan Ticleanu.

Mai mult, piramida de pe Toaca ar putea avea o vechime de 10.000 de ani, pe cind piramida lui Keops este datata 2.500 de ani i.Hr.      Cercetarile facute atit pe harta topografica, prin stereoscopie, cit si in teren, conduc la concluzia ca virful Toaca a fost modelat in forma de piramida.
Posibila interventie a omului este sustinuta si de faptul ca conglomeratele din care este format virful se pot ciopli mult mai usor decit granitul sau calcarul.

Ceahlaul a fost unul dintre muntii sfinti ai dacilor .

Multe sint pietrele si virfurile din Carpati care poarta nume cel putin ciudate: Omu, Sfinxul.
Linga Toaca se afla virful Panaghia  si Piatra Ciobanului, toate trei asezate pe aceeasi axa.
Stinca Piatra Ciobanului se afla la Vest de Toaca, situata la fel ca si mormintul lui Osiris, divinitate suprema a egiptenilor, care era cioban, fata de templul aflat in apropierea sa.

Daca Tirgul de fete de pe Muntele Gaina este mai cunoscut, datorita caracterului sau inedit, Ziua Muntelui, organizata in fiecare an pe 6 august in Ceahlau, are o semnificatie ce se pierde in negura timpurilor si nu poate fi confundata cu “Schimbarea la fata”, sarbatorita de ortodocsi la aceeasi data.      Oamenii pleaca de cu noapte, pentru a ajunge in virf dimineata, cind rasare soarele.
Credinta spune ca daca vezi soarele rasarind peste munte, iti merge bine tot anul.
“Am motive sa cred ca Ceahlaul este unul dintre muntii sfinti ai dacilor.
Stramosii dacilor si chiar dacii insisi practicau, cum o arata numeroase dovezi arheologice, o religie in care Soarele ocupa un loc central.
Aceasta credinta ne-ar putea fi transmisa pina astazi prin cuvintul “raza”: RA – numele zeului (identic la egipteni) si ZA – zeu.
Apoi, intre credinta dacilor in viata de apoi, prezentata de Herodot si cea a egiptenilor antici, prezentata de Diodor, nu exista practic nici o deosebire” explica Ioan Ticleanu.
In Muntii Vrancei exista chiar o zona numita Valea Serapusului.
“Serapus” este un cuvint inexistent in limba romana, dar obisnuit in limba egipteana.
In conceptia popoarelor antice, zeii traiau sau intrau in legatura cu oamenii pe virful muntilor. Piramidele puteau reprezenta dorinta faraonilor de a fi cit mai aproape de zeul suprem RA, zeul soarelui.

Toate invaziile barbare au ocolit Ceahlaul.

Ceahlaul este inconjurat de asezari, vechi de 10.000 de ani (printre cele mai vechi din Europa), construite la inaltimi cuprinse intre 1300 si 1800 de metri.
“S-au descoperit margele, care puteau fi obiecte de cult.
Este posibil ca pe munte sa fi existat o comunitate de sacerdoti.
Traind in aceste asezari, dimineata aveau exact aceeasi priveliste, cea a Soarelui rasarind de dupa piramida de pe Toaca.    Pe de alta parte, grecii spuneau despre hiperboreeni ca merg pe nori. Or, imaginea unui om care merge in diminetile cu neguri dese si albe pe platoul de pe Ceahlau este cea a unui calator pe nori”.
Ioan Ticleanu cauta indicii, semne, marturii in sprijinul ipotezei sale care, ca orice ipoteza, ramine in domeniul incert al posibilitatilor, pina la confirmarea stiintifica.
Nu neglijeaza, ca argumente in favoarea statutului special al Ceahlaului, nici cetatea dacica de la Piatra Neamt, care apara intrarea pe valea spre muntele sfint si nici faptul ca toate invaziile pe teritoriul vechii Dacii au ocolit Ceahlaul, desi era usor de trecut.

Stim prea putin despre trecutul nostru, ca sa ne grabim a contrazice o astfel de ipoteza, oricit de indrazneata ar parea, fara argumente la fel de puternice ca si cele care o sprijina.
Desi in sinea noastra sintem mindri ca sintem romani si ca traim in acest spatiu, ne-am resemnat, sau poate ne-au ajutat altii sa ne resemnam, precum ciobanul din Miorita, in fata sortii implacabile.
Romanul zice “noi nu vom ajunge niciodata ca ei”, “noi nu vom putea face niciodata ca ei”, “noi nu avem ce au ei”.
Poate ne vom explica aceasta lipsa de incredere in noi insine dupa ce vom explica cum am trecut de la faimoasa cultura Cucuteni, cu case mari si ferestre, la bordeiele sapate in pamint.

AUTOR: Florentina Ionescu