Ideea de a pune piciorul intr-un palat, castel, conac sau orice alt loc care are legatura cu regalitatea inseamna afaceri de sute de milioane de euro in toata lumea. Pasionati de istorie sau fascinati de stilul de viata regal, milioane de turisti trec pragul palatelor deschise publicului. La mare cautare se afla locurile unde poti la propriu sa traiesti ca un rege, adica fostele case ale regilor sau ale nobililor care au fost transformate in hoteluri sau locuri de divertisment.
Valea Loarei (Val-de-Loire) este printre cele mai vizitate zone din Franta, tocmai datorita salbei de palate, si orice cunoscator stie ca o vacanta acolo nu are niciun farmec fara o noapte petrecuta intr-un castel. Viena, orasul imperial, atrage turistii cu vizite la fostele case ale imparatilor, transformate in hoteluri.
Romania nu duce lipsa de palate sau conace si in ultima perioada tot mai multe au intrat in circuitul turistic, deschizand portile pentru cei care vor sa guste din farmecul vietii la palat. Fie ca sunt ascunse in inima Transilvaniei sau in vazul lumii la Bucuresti, au in prim-plan istoria nobililor – proprietari sau oaspeti.
Conacul Miclosoara din Covasna a devenit faimos dupa ce printul Charles, mostenitorul tronului britanic, a petrecut aici cateva nopti intr-una dintre vizitele in Romania. Conacul, construit in secolul al XVI-lea in stil renascentist, a apartinut familiei grofului Kalnoky, ai carui descendenti l-au transformat in centru turistic. Familia Kalnoky este una dintre cele mai vechi din Transilvania, locuind in aceasta zona de 25 de generatii.
Singurul descendent al familiei nascut in afara Romaniei, Kalnoky Tibor, a inceput renovarea locului din 1997, iar lucrarile continua. “Avem 11 camere duble la Miclosoara si trei camere duble la casa printului Charles din Viscri. Incepand de anul viitor, vor fi disponibile alte cinci camere duble intr-un amplasament separat pe care il restauram”, spune Kalnoky Tibor.
Asezarea se afla pe drumul dintre Brasov si Covasna, iar accesul se face pe un drum nepietruit, plin de praf vara si de noroi in vreme ploioasa. Satul este pierdut in timp, iar turistii sunt atrasi de traiul arhaic al unor oameni care isi lucreaza pamantul cu pluguri trase de cai si isi mana cirezile de vaci la pasune. Acest specific, care atrage turistii straini, poate explica de ce locul este vizitat numai in proportie mica de romani. “90% dintre turisti sunt straini. Romanii incep insa si ei sa vina tot mai multi. Anul trecut am avut 3.700 de innoptari”, afirma Kalnoky Tibor, adaugand totusi ca anul acesta numarul turistilor a scazut cu 35%. “Clientii nostri sunt turisti individuali, in special din Marea Britanie, Statele Unite sau Australia, zone afectate de recesiune.”
Ziua turistilor se desfasoara dupa un program bine trasat. Un ghid profesionist ii invata sa ia urmele animalelor salbatice. Iarna se pot plimba cu sania trasa de cai sau pot traversa lacul inghetat pentru a ajunge la o pestera cu stalagmite de inaltimea unui om.
Tot in Covasna, la Zabala, un alt conac al nobililor din Transilvania a fost transformat in hotel. Conacul Zabola, care a fost construit in secolul al XVI-lea si in perioada comunista a fost folosit drept casa de copii, a fost renovat in 2006 de catre descendentii familiei Mikes. Aflat intr-un parc de 34 de hectare amenajat de peisagistul francez Achille Duchêne (in voga in inalta societate franceza la inceputul secolului al XX-lea), hotelul are camere cu seminee, paturi cu baldachin si antichitati. In 2010 urmeaza sa fie finalizate lucrarile la pavilionul de vanatoare (Dobrica Hunting Lodge). O camera costa in jur de 100 de euro, iar proprietarii, descendentii contelui Mikes, spun ca turistii sunt in general straini.
La Bucuresti, dupa cinci ani de renovari, palatul Ghika a fost restaurat si transformat anul acesta intr-un loc pentru evenimente, cu cinematograf in aer liber, terasa deschisa si acoperita si acces la lac. “In mod clasic, pe o piata saturata, singurele proiecte de succes sunt cele de nisa sau cele care ofera o alternativa – imaginatie, originalitate, avantaje”, sustine Alin Caraman, presedintele K Group, care a dezvoltat proiectul cinematografului in aer liber si al terasei.
Istoria palatului Ghika incepe in 1822, cand a inceput constructia ctitorita de domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica, primul domn pamantean dupa domniile fanariote. Aici se afla resedinta de vara a domnitorului. La fel ca pe vremuri, si in zilele noastre te intampina la poarta doi vulturi din piatra, care strajuiesc padurea de tei seculari. Interiorul palatului a fost decorat de pictorul italian Alberto Giacometti. Intins pe 1.000 mp, pe un domeniu de 11.000 mp, palatul are patru niveluri. Arhitectura este neoclasica, cu elemente ale Renasterii franceze care aduc aminte de occidentalizare a Principatelor Romane la inceputul secolului al XIX-lea.
Conform estimarilor noastre, la palatul Ghika au venit aproape 6.000 de persoane in mai putin de doua luni”, afirma Caraman. Palatul a fost deschis in luna iunie, iar Caraman spune ca testeaza mai multe solutii adaptate locului, cum ar fi concerte, cinematograf in aer liber, seri de jazz, nunti sau prezentari de moda. Unul dintre cele mai importante evenimente organizate la palat a fost seara Leonard Cohen, o avanpremiera a concertului de la Bucuresti. “Toti clientii primesc un card de membru la palatul Ghika, urmand ca in scurt timp intrarea pe domeniu sa se realizeze exclusiv pe baza de card, valabil pe 1 an, in valoare de 100 euro. Ca orice card de membru, si cel distribuit de noi acorda drept de acces pe domeniu si la toate evenimentele organizate aici.” Managerul estimeaza pentru 2009 o cifra de afaceri de 300.000 de euro.
Pentru sezonul te toamna-iarna, terasa palatului se transforma intr-un “salon lounge”, unde se va asculta muzica veche sau se vor viziona filme vechi la focul semineului, iar in fiecare miercuri se vor organiza concerte de jazz.
Sursa: Business magazin