Având un ritm mediu anual de creştere de 23%, dezvoltarea exponenţială a sectorului ecologic din România este dovedită în principal de creşterea numărului de producători implicaţi, concomitent cu multiplicarea suprafeţelor cultivate în sistem ecologic.
Preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu, spune că în România creşterea ponderii agriculturii biologice a avut o evoluţie semnificativă, chiar spectaculoasă, deşi a fost văzut ca un segment de nişă. “Sunt plăcut surprins să constat că s-a ajuns la aproximativ 50.000 de ferme care cultivă bio, şi ceea ce îmi place şi mai mult este că doar 40% din producţia acestor ferme pleacă la export iar 60% se desface în piaţa românească, ceea ce înseamnă că românii au început să înţeleagă rostul unei alimentaţii sănătoase. O alimentaţie sănătoasă înseamnă un aliment certificat bio. Putem spune că orice produs pentru a fi bio este necesar să nu aibă contact de niciun fel cu produse chimice (îngrăşăminte, pesticide, fungicide), şi cu niciun agent poluant”, a declarat, pentru Curierul Naţional, preşedintele UNPCPR, Costel Olteanu.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, spune că România ar trebui să orienteze măsurile de sprijin pe care le are la dispoziţie cu precădere către acele produse care au căutare pe piaţă, iar produsele ecologice se bucură de o piaţă de desfacere extraordinară.
Întrebat la ce nivel suntem comparativ cu celelalte ţări europene, Costel Olteanu a precizat că încă nu am ajuns la nivelul acestora, dar creşterea este rapidă şi probabil că datorită măsurilor de sprijin pe care Ministerul Agriculturii urmează să le facă publice ne vom apropia în curând de media europeană. “Ritmul de creştere poate fi accelerat dacă piaţa suportă în sensul de absorbţie a întregii cantităţi produse, şi semnalele sunt că piaţa este în creştere. În ceea ce priveşte certificarea, există un organism naţional de certificare. Procedura nu este foarte complicată, numai că sunt nişte etape obligatorii de parcurs care au un orizont de timp destul de lung şi nu se poate face rabat de la aceşti timpi. De altfel, vor continua măsurile de sprijin în favoarea fermierilor care trec de la agricultura industrială-tradiţională la agricultura biologică, măsuri care compensează pierderile suferite de aceştia în perioada de conformare şi după aceasta”, a precizat, pentru Curierul Naţional, Costel Olteanu.
Potrivit datelor ministerului Agriculturii, furnizate la solicitarea Curierului Naţional, dacă în anul 2010 existau 3.155 operatori în sectorul de agricultură ecologică, în 2011 numărul acestora a crescut de trei ori, pentru ca la nivelul anului trecut numărul acestora să crească de 11,8 ori faţă de nivelul anului 2010, fiind înregistraţi 26.736 operatori implicaţi în producţia, procesarea şi comercializarea produselor ecologice. În ceea ce priveşte suprafeţele exploatate în sistem ecologic, dacă în 2007 suprafaţa totală cultivată după metoda de producţie ecologică a fost de 131.448 ha (din care 46.865 suprafaţă în conversie şi 84.585 suprafaţă certificată ecologic), la nivelul lui  2012 suprafaţa cultivată în sistem ecologic se ridica la  450.000 ha, culturile din flora spontană fiind colectate de pe o suprafaţă de circa 520.000 ha. Trendul alert al răspândirii sistemului ecologic poate fi observat în creşterea cu 45% a suprafeţelor cultivate în 2012 faţă de anul precedent, 2011.
Dată fiind creşterea sectorului agriculturii ecologice atât sub raportul numărului celor implicaţi în acest sistem de agricultură, cât şi al suprafeţelor cultivate şi ţinând seama de trendul alert de creştere anuală de 23%, România şi-a manifestat dorinţa şi a reuşit să obţină statutul de “ţara anului” la Târgul BIOFACH – Nürnberg care se va desfăşura în perioada 13-16 februarie, prilej de a oferi o platformă fecundă de afaceri operatorilor economici în stabilirea de contacte şi încheierea de contracte care să le asigure implementarea planurilor de afaceri pe termen mediu şi lung.

Suprafaţa unei exploataţii în agricultura ecologică, în producţia vegetală variază de la circa 100 mp, pentru cultivarea legumelor în solarii, până la  aproximativ 2000 ha pentru cultivarea culturilor de câmp. Suprafaţa medie a unei exploataţii în anul 2011 a fost de circa 20 – 22 ha.
Cererea de produse certificate ecologic este într-o continuă creştere. În prezent, piaţa internă de produse ecologice este în extindere. Produsele ecologice sunt comercializate direct de la poarta fermei ori, prin magazine specializate, cât şi prin  reţeaua de supermarketuri.
Pe piaţa internă în anul 2011 s-au comercializat: legume si fructe proaspete, produse procesate din fructe si legume, ceaiuri de plante, pâine, paste făinoase, făină, produse procesate din lapte de vaca si oaie (unt, telemea de oaie) ouă, ulei, vin obţinut din struguri certificaţi ecologic, produse procesate din soia, miere etc. O mare parte a produselor obţinute din agricultura ecologică a fost destintă exportului. Un procentaj de circa 70 – 80% din producţia de produse ecologice a României este exportat anual. Importul de produse ecologice a crescut anual, prin implicarea hipermarket-urilor în distribuţia cu amănuntul a acestora. Astfel în anul 2007 valoarea importurilor era de aproximativ 5 milioane, iar la nivelul anului 2011, a ajuns la o valoare de cca. 75 mil. euro (estimări – conform datelor existente în piaţă).

Activitatea de inspecţie şi certificare a produselor ecologice este realizată de organisme de inspecţie şi certificare private, aprobate de Ministerul Agriculturii, şi Dezvoltării Rurale, în conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională. În anul 2012, şi-au  desfăşurat activitatea 13 organisme de inspecţie şi certificare aprobate pe teritoriul României, în conformitate cu legislaţia naţională şi comunitară din domeniul agriculturii ecologice.

Suprafaţa totală cultivată după metoda de producţie ecologică

Din analiza suprafeţelor cultivate cu principalele culturi în anul 2007, se constată că 32.222 ha sunt suprafeţe ocupate cu cerealele şi cca. 27.713 ha oleaginoase şi proteice. Păşunile şi fîneţele deţin o suprafaţă de 57.600 ha.
Pentru anul 2012, suprafeţele de păşuni şi plante furajere deţin cea mai mare pondere in totalul suprafeţelor – 44% (cca. 165.000 ha) urmate de cereale – 29% (cca. 130.000 ha),  oleaginoase şi proteice 22%, (105.000 ha ). Suprafeţele cultivate cu pomi fructiferi, viţă de vie şi legume deţin ponderea cea mai scazută, 2%, respectiv 1%.
În sectorul animalier, în anul 2012 s-a înregistrat creşterea efectivelor de animale crescute după metoda de producţie ecologică, în special la ovine şi caprine – 160.000 capete, 85.000 capete găinile ouătoare şi 60.000 capete vaci de lapte. În ceea ce priveşte sectorul apicol, în anul 2012 au fost înregistrate un număr de 102.881 familii de albine. Din efectivele enunţate mai sus, efectivele certificate sunt constituite din efectivele aferente anului 2011, respectiv 130.015 ovine şi caprine, 19.487 vaci de lapte şi 58.203 găini ouătoare.
Numărul operatorilor (producători, procesatori şi comercianţi, importatori şi exportatori) înregistraţi în sistemul de agricultură ecologică la M.A.D.R în anul 2012 este de 26.736.
Numărul acestora s-ar putea micşora la finele anului 2012, după finalizarea inspecţiilor realizate de organismele de inspecţie şi certificare şi acordarea certificatelor. Începând cu anul 2010, numărul operatorilor a crescut anual de aproximativ trei ori faţă de anul precedent. Aceasta s-a datorat în special măsurilor de sprijin existente pentru perioada de conversie acordate în baza art. 68 al Regulamentului (CE) nr.73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori.
În anul 2012, din totalul de 26.736 producători: 103 reprezintă segmentul de procesare, 211 segmentul de comercializare şi 26.390 sunt producători agricoli.
În ceea ce priveşte sectorul de produse procesate, în anul 2012 s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de procesatori (de la 48 unităţi în anul 2007 la 103 în 2012) iar gama sortimentală de produse ecologice a fost mult mai diversificată cuprinzând: produse procesate din lapte de vacă şi oaie (telemea, swaitzer, unt, smântâna etc.), produse procesate din soia (lapte, tofu, pate, crochete), ulei din floarea soarelui, sortimente variate de produse de panificaţie (pâine, paste făinoase, fursecuri) produse procesate din orez, fulgi de cereale, ceaiuri din plante, sucuri din fructe de pădure, produse procesate din seminţe de cânepă, subproduse apicole (ceara, propolis, polen), produse procesate din carne de porc (cârnaţi, jambon) şi vin ecologic.

Evaluarea competitivităţii

Alături de produsele tradiţionale şi produsele cu denumiri de origine, produsele ecologice sunt produse cu un înalt nivel de valorizare. Produsele ecologice sunt produse cu avantaj competitiv.
În România, competitivitatea produselor ecologice este determinata de următorii factori:
– Numărul de operatori înregistraţi în acest sector este în continuă creştere şi se remarcă şi  creşterea numărului procesatorilor. Suprafaţa cultivată în agricultura ecologică înregistrează creştere de la an la an.
– Piaţa produselor ecologice este în extindere şi se caracterizează prin diversificarea ofertei de produse pe piaţă, de la an la an.
– Din ce în ce mai mult, consumatorii conştientizează că alături de calitatea şi valoarea produselor ecologice pentru sănătate, agricultura ecologică are o contribuţia majoră la dezvoltarea durabilă. Conştientizarea de către populaţie a importanţei practicării agriculturii ecologice în mediul rural, poate fi o soluţie de revitalizare a spaţiului rural. Modul de producţie ecologic, bazat pe neutilizarea de substanţe chimice de sinteză şi respectarea bunăstării animalelor este o soluţie de durabilitate.
Având în vedere competitivitatea produselor ecologice, potenţialul agricol şi cererea de produse ecologice in ce în ce mai mare în România, un factor important îl reprezintă continuarea susţinerii sectorului în direcţia acordării sprijinului financiar îndreptat către susţinerea producţiei ecologice şi totodată a sectorului de procesare.