Sute de străini vin anual în România pentru a-şi petrece vacanţa învâţând cum se trăieşte şi se munceşte la ţară. Sunt din toate colţurile lumii, de la europeni, americani sau asiatici.

Sute de turişti străini vin anual în România pentru a se familiariza cu cultura tradiţională românească şi a învăţa din obiceiurile ţăranilor. Cu doar 10 euro aceştia beneficiază de masă şi cazare în una din cele 36 de microferme ecologice sau tradiţionale, majoritatea din Transilvania. În schimb, trebuie să ajute la muncile fermei, în măsura în care se pricep, şi să împartă ţăranilor români din cunoştinţele lor.

Turism românesc pe model britanic

Acest gen de vacanţe, disponibile şi pentru turiştii români, sunt posibile prin intermediul organizaţiei WWOOF România (World Wide Opportunities on Organic Farms), parte a reţelei WWOOF creată în 1970 în Marea Britanie de un grup de oameni din diferite oraşe, care obişnuiau să îşi petreacă week-end-urile ajutând familii de fermieri la muncile agricole. Pentru a intra program, străinii trebuie să se înscrie ca voluntari pe site-ul WWOOF, să plătească o taxă de 10 euro pentru activarea contului şi să îşi aleagă ferma pe care doresc să o viziteze. Pentru cetăţenii români nu se percepe taxa de 10 euro.

“Avem cam 500 de înscrieri pe an, dintre care în jur de 400 sunt voluntari veniţi din străinătate. Vin foarte mulţi din Europa-Franţa, Germania, Austria, Marea Britanie, dar şi din SUA, Noua Zeelandă, Coreea şi Egipt.  Practic, este vorba despre un program de voluntariat şi în aceeaşi măsură un schimb cultural. Există un interes foarte mare din partea străinilor faţă de viaţa de la ţară. În Europa există un curent bazat pe suveranitatea alimentară, oamenii vor să ştie cum se cultivă hrana sănătoasă”, a declarat pentru ECONOMICA.NET  Attila Szocs, coordonatorul proiectului WWOOF România. Potrivit acestuia, pentru 2013 în program s-au înscris deja peste 100 de voluntari, dintre care doar 30 sunt români. “În general sunt tineri profesionişti care tocmai au terminat facultatea şi care se decid să călătorească 1-2 ani sau cupluri care pornesc împreună la drum. Uneori aceştia fac circuite WWOOF participând la acest program în mai multe ţări”, a mai declarat  Attila Szocs. În momentul de faţă, peste 35 de ţări din întreaga lume au stabilit organizaţii naţionale WWOOF, care promovează o legătură strânsă între fermierii ecologici şi consumatori.

 Ce câştigă fermierul

Proiectul WWOOF România a demarat în 2008 cu 3 ferme, însă numărul lor a crescut reptat până la 36 în momentul de faţă la care se vor mai adăuga în curând două, aflate acum în curs de evaluare. Printre acestea se numără ferma ecolgică Topa din Transilvania (fructe, legume, trandafiri), o fermă de legume şi animale de la Stânciova, lângă Timişoara sau o fermă unde se produce şi brânză ecologică situată la 60 de km de Arad.”Spiritul programului este de a lăsa la latitudinea fermierului ecologic sau tradiţional să intre în program. Aşteptăm ca decizia să vină din partean lor”, mai explică  Attila Szocs. Reprezentantul WWOOF susţine că fermierii nu primesc bani pentru a-i găzdui şi hrăni  pe voluntari. În schimb, beneficiază de de un schimb de experienţă de la persoane care îl pot ajuta în diverse probleme ce ţin de gospodărie. “Vin voluntari care lucrează cu lemn, cu fier sau fac diverse activităţi artistice. De asemenea, au fost cazuri în care voluntarii au ajutat la clădirea unei case prin metode ţărăneşti. Fermierii câştigă experienţă de la voluntari şi devin la rândul lor mentori pentru străinii pe care îi primesc”, a adăugat coordonatorul programului.

WWOOF România este derulat prin Eco Ruralis, o asociaţie non profit care se finanzează cu precădere din banii veniţi de la alte fundaţii din Europa şi care promovează interesele fermierilor care practică agricultura ecologică.