MARFĂ ÎN HAMBARE DE 1,5 MLD. EURO

România revine pe locul al doilea la porumb în UE. Va bate şi Franţa dacă va avea o producţie cu 40% mai mare la hectar

Foto Shutterstock

Agricultorii români vor strânge în toamnă o recoltă de porumb de 11,3 milioane de tone, de două ori mai mare decât cea din 2012, după ce productivitatea a crescut cu 92,5%, la 4,14 tone/ha, şi a ajuns la vârful ultimilor şapte ani, arată datele dintr-un raport pe iulie al Comi­-siei Europene, dat recent publicităţii.     

Agricultorii români vor strânge în toamnă o recoltă de porumb de 11,3 milioane de tone, de două ori mai mare decât cea din 2012, după ce productivitatea a crescut cu 92,5%, la 4,14 tone/ha, şi a ajuns la vârful ultimilor şapte ani, arată datele dintr-un raport pe iulie al Comi­-siei Europene, dat recent publicităţii.

Recolta de porumb va fi astfel o „gură de oxigen“ de 1,5 mld. euro pen­tru economie care va aduce rulaje în ferme şi va relaxa în acelaşi timp costurile jucătorilor din zootehnie şi ale procesatorilor de carne. Economia nu reuşeşte însă să beneficieze în totalitate de cantitatea mare de porumb pentru că o bună parte pleacă la export sub for­mă de materie primă. La exporturi agroalimentare totale de 4 mld. euro anual, jumătate sunt cereale şi animale vii.

La acest nivel producţia totală de porumb este aproape de cea din anul record 2011 şi este în ton cu estimările similare făcute anterior de fermieri.

România va reuşi astfel să ocupe al doilea loc în topul producătorilor de porumb din UE depăşind Ungaria (8,6 milioane de tone) şi Italia (8 milioane de tone). Fotoliul de lider va fi adjudecat în continuare de Franţa, cu o recoltă cu numai 25% mai mare decât cea locală. Creşterea din România a încins astfel lupta la vârful clasamentului după ce în 2012 raportul dintre producţia locală de porumb şi cea franceză a fost de unu la trei.

„În România cu irigaţiile puse la punct se poate face fără probleme o producţie medie de 6-8 tone/hectar“, a explicat antreprenorul francez Arnaud Perrein, administratorul Sopema Ialo­mi­ţa, o fermă de 3.500 de hectare cu afaceri de 3,2 mil. euro anul trecut.

Şi producătorul Gheorghe Ţuţu­ia­nu, preşedintele Cooperativei „Ileana“ din Călăraşi, cu un total de 20.000 ha puse împreună de un grup de 26 de fermieri, susţine că „producţia aşteptată este într-adevăr mare, dar preţurile sunt la jumătate faţă de cele de anul trecut“.

Primele contracte cu livrare la momentul recoltării indică o cotaţie de 130 euro/tonă la poarta fermei, cu 48% sub cea din perioada similară a sezonului precedent.

Avansul recoltei locale de porumb urmează să se producă pentru că productivitatea este aşteptată să se ma­joreze cu 92,5% în medie, la 4,14 tone/hectar, faţă de anul trecut. În agricultura de subzistenţă se fac 1,5-2 tone/hectar, iar în fermele mari de peste 1.000 de hectare orice rezultat sub 7 tone este considerat un eşec.

Creşterea mare de productivitate faţă de anul trecut este susţinută şi de faptul că în 2012 agricultorii au avut o producţie modestă după ce seceta a distrus o parte din cultură.

Creşterea este însă cea mai mare dintre toate cele 18 economii din UE care au plantat porumb, arată datele unui raport dat recent publicităţii de Comisia Europeană.

Cu toate acestea, România rămâne în continuare codaşa clasamentului cu o eficienţă de 2,5-3 ori mai mică decât cea din Belgia, Olanda sau Spania, liderii clasamentului. Ce trebuie făcut astfel ca România să facă pasul spre poziţia de lider al blocului comunitar?

„Diferenţa majoră dintre România şi Franţa la porumb este dată de climă. Francezii sunt şi mai bine organizaţi în cooperative, producti­vitatea mai mare fiind dată şi de utilizarea hibrizilor certificaţi şi nu a seminţelor din pătul. Cu irigaţii, în Franţa, fermierii scot şi 14 tone/hectar. În România, cu irigaţiile puse la punct se poate face fără probleme o pro­ducţie medie de 6-8 tone/hectar“, a explicat pentru ZF an­tre­prenorul francez Arnaud Perrein, admi­nistra­torul Sopema Ialo­miţa, o fermă de 3.500 de hectare cu afaceri de 3,2 milioane de euro anul trecut.

La o medie de 6 tone de porumb/hec­tar, cu 40% mai mare decât cea aşteptată în această toamnă, România ar strânge 16,4 milioane de tone, ar depăşi Franţa şi s-ar aşeza confortabil în fotoliul de lider al po­rumbului în Uniunea Europeană.

Victorie adusă de vremea bună

Rezultatele pozitive aşteptate pentru porumb în această toamnă nu vin însă pe fondul unor schimbări radicale de strategie agricolă sau ca urmare a unor investiţii mai mari făcute de agricultori.

Plusul aşteptat este generat în cea mai mare parte de condiţiile meteo favorabile – temperaturile mai scăzute faţă de vara trecută şi un nivel al precipitaţiilor mai ridicat. Raportul Comisiei Europene notează că nivelul umidităţii din sol este „favorabil şi va furniza o ofertă bună de apă“.

Contextul meteo bun este vizibil şi în rezultatele din regiune, având în vedere că în primele cinci economii cu cele mai mari creşteri de productivitate la porumb se găsesc, pe lângă Ro­mânia, alte două vecine: Ungaria (plus 74,2%) şi Bulgaria (plus 51,9%).

Rezultatele la porumb reprezintă un barometru sensibil pentru afacerile agricultorilor, având în vedere că această cultură este un adevărat centru de profit, dar şi un indicator de eficienţă pentru crescătorii de animale sau pentru procesatorii de carne.

O producţie record de porumb dă tonul pentru evoluţia viitoare a furajelor pentru animale şi, implicit, pentru nivelul la care se va tranzac­ţiona carnea.

Recoltă mare, preţuri mai mici

Mai mult, preţul porumbului este conectat de cel al grâului furajer şi parţial de cotaţia grâului de panificaţie. În condiţiile în care grâul se tran­zacţionează acum cu 680-700 lei/tonă (150 euro/tonă), cu 35% sub aceeaşi perioadă a anului trecut, primele calcule vor fi făcute pornind de la acest prag.

„Producţia aşteptată este mare. Preţurile estimate sunt undeva la 125-130 euro/tonă la poarta fermei, s-au făcut contracte cu traderii pentru livrarea la recoltă dar pe cantităţi mici, de circa 10% din producţie“, a spus şi Gheorghe Ţuţuianu,  preşe­dintele Cooperativei agricole „Ileana“ din Călăraşi, cu un total de 20.000 de hectare puse împreună de un grup de 26 de fermieri.

O cotaţie de 130 de euro/tonă la momentul recoltării porumbului ar însemna un minus de 48% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cu toate acestea, porumbul rămâne o cultură profitabilă pentru agricultorii cu suprafeţe de peste 1.000 de hectare din exploataţii semi-industriale şi industriale.

Spre exemplu, la o producţie de 8 tone/hectar înca­sările unei ferme ar urma să se ridice la 1.000 euro/hectar iar costurile sunt estimate la 500-600 de euro/hectar. Rezultă o marjă brută de profit de cel puţin 40%, cu aproape două treimi peste cea de la grâu sau de la orz.

Autor: Gabriel Razi

Comments are closed.