Vara, cand termometrele arata peste 30 de grade Celsius, cu totii cautam locuri frumoase in care sa ne si racorim. Printre acestea includem si pesterile, pe care le gasim pe intreg teritoriul tarii. Astfel, DailyBusiness.ro a facut o selectie a celor mai cunoscute pesteri.

Romania are peste 12.000 de pesteri, cele mai importante fiind descoperite cu sute de ani in urma. Ele reprezinta atractii deosebit de interesante pentru turistii din tara sau de peste hotare.

Pestera Vantului 

Situata in partea nordica a Muntilor Padurea Craiului, in vecinatatea localitatii Suncuius, este cea mai mare pestera din Romania, cu o lungime de circa 50 km. Pestera este foarte bogat ornamentata avand numeroase lacuri subterane, cascade, coridoare, stalagmite, stalagtite. Aici se mai gasesc unele dintre cele mai spectaculoase meandre din lume, meandrele “Emil Racovita”.

Pestera a fost descoperita in anul 1957, dar a dobandit in scurt timp renumele de cel mai lung labirint subteran din Romania. In anul 2003, in cadrul unui proiect Phare, a fost deschis oficial un traseu turistic in pestera. Lungimea acestuia masoara 730. Vizitarea se poate face numai cu insotire din partea clubului custode.

In cei 50 de km de galeri pot fi gasite aproape toate formele endocarstice cunoscute. Accesul in pestera se face la cel mai jos nivel, acolo unde intregul debit de apa iese la suprafata. Urmand paraul amonte, pe o galerie larga si inalta apar formatiuni gigantice, scurgeri parietale si stalactite (Torpila). Inaltimea galeriei scade si curand devine inaccesibila dar numeroase galeri fosile pot fi urcate in etajele superioare. Sunt trei etaje dinstincte formate din galeri, sali, puturi si hornuri de dimensiuni si forme foarte diferite cu toate tipurile de speleoteme: stalactite, stalagmite, coloane, scurgeri parietale, cristale, gips. Se diferentiaza Labiritul Racovita ca cel mai incurcat sector de pestera din tara sau Galeria Hipodrom, ca o galerie de metrou.

Galeriile sunt dezvoltate pe 4 nivele, principale fiind Galeria Activa, Etajul I, Etajul II, Galeria Alba, Galeria Rosie si Galeria cu Lacuri. Meandrele din Pestera Vantului sunt impozante, ajungand pe alocuri la 25-30 m inaltime.

Situandu-se la o distanta de a o distanta de 50 km de Oradea si 100 km de Cluj-Napoca, accesul se poate face fie pe drumul asfaltat DJ 764C, 11 km de la DN 1 (E60), fie pe calea ferata (statia CFR Suncuius). Intrarea in Pestera Vantului este situata la circa 2 km SE de localitatea Suncuius, in versantul stang al vaii Crisului Repede, deasupra izvorului din Poiana Franturii.

Pestera Sase Iezi sau 6S

Pestera se afla in apropiere de comuna Manzalesti, in Munti Buzaului. Localizata in subteranul lacului Meledic, este una dintre cele mai mari pesteri sapate natural in sare din lume.

Aceasta mai este denumita si Pestera 6S, fiind de doua ori detinatoare a recordului mondial (1980 si 1986) pentru cea mai lunga cavitate formata in sare.

Pestera 6S are 3.234 metri dezvoltare si 42 metri denivelare. Aici stalagmitele sunt foarte rare, mai groase decat stalactitele, si imbracate, ca si acestea, in mici cristale de sare.

Sase Iezi se afla in rezervatia naturala Platoul Meledic, care are o suprafata de 67,5 hectare si se afla la o altitudine de 600 metri.

Zona Meledic include un numar de 35 de pesteri de sare (endocarste saline), cea mai importanta fiind pestera 6S. Regiunea capata un plus si prin existenta in zona a broastei testoase si a scorpionului.

Pestera Scarisoara

Cea mai mare pestera cu gheata din Romania este Pestera Scarisoara din Muntii Bihor (Muntii Apuseni). Aceasta este situata la aproximativ 40 km de orasul Campeni, in NV judetului Alba, pe teritoriul comunei Garda de Sus.

Nu se poate preciza cu exactitate data cand pestera a fost descoperita dar este mentionata de catre Adolt Schmididi in 1863, geograf austriac care a facut primele observatii si prima harta a pesterii. Declarata monument al naturii si rezervatie speologica, pestera este situata la o altitudine de 1.150 metri.

Topografia Ghetarului de la Scarisoara este simpla, deoarece pestera reprezinta o incapere unica cu o dezvoltare totala de 700 m. In mijlocul acestei incaperi se afla un imens bloc de gheata, cu un volum de 80.000 metri cubi si care dainuie in pestera de peste 4.000 de ani. Fata superioara a blocului (3.000 m2) formeaza podeaua Salii Mari. In partea dreapta acest planseu se frange intr-un tobogan abrupt de gheata, care da intr-o zona, denumita Biserica. Aici apar primele formatiuni stalagmitice de gheata. Aceasta este zona turistica, restul fiind rezervatie stiintifica, cu doua sectoare distincte.

Pestera Scarisoara are o lungime totala de 750 m din care vizitabil 250 m iar adancimea de 110 m, cu o intrare de 50 m diametru si 48 m adancime.

Pestera Ghetarul de la Focul Viu

Este una dintre pesterile aflate in Muntii Bihorului. Este dispusa pe Valea Galbena, in apropiere de Varful Piatra Galbenii si Varful Cuculeul de Fier, la o altitudine de 1.165 metri.

Accesul in interior se face pe o scara de lemn. Pestera este compusa din doua sali. Sala Mare, cu o inaltime de 46 metri si o lungime de 68 metri, adaposteste in mijloc un impresionant ghetar (25.000 metri cubi). Ghetarul este al treilea ca marime, dupa cel de la Scarisoara si Bortig. Bolta Salii Mari este partial deschisa printr-o fereastra larga, prin care, de-a lungul timpului, au cazut trunchiuri de copaci, care au fost prinse in masa ghetarului.

In partea opusa intrarii in Sala Mare se afla mai multe grupuri de stalagmite, pe care se rasfrang razele soarelui, provocand reflexii scanteietoare, reflexii care au dat numele pesterii: Focul Viu. Fereastra deschisa in tavan favorizeaza acumularea de aer rece, iar lipsa unei ventilatii mentine aerul rece in interiorul cavitatii, permitand astfel existenta ghetarului pe parcursul intregului an. In spatele stalagmitelor se afla o galerie care duce spre Sala Mica, care, la randul ei, contine mai multe formatiuni de stalagmite, conform Wikipedia.

Pestera Muierilor sau Pestera Muierii

Se afla in comuna Baia de Fier, Judetul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Pestera a fost sculptata in calcarele mezozoice de pe marginea sudica a Masivului Parang, de catre raul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, pestera in timpuri stravechi a adapostit in timpul razboaielor, cand barbatii plecau la lupte, foarte multi copii si femei, de unde i se trage si numele.

Este prima pestera electrificata din Romania. Aici s-au descoperit ursi de caverna complet pietrificati.

Pestera are o lungime de aproximativ 7.000 de metri dispusa in 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervatia speologica impartita in doua sectoare: sectorul de nord (1.500m) si sectorul de sud (880m). La 40 de metri inaltime se afla etajul superior amenajat pentru turisti cu o lungime de 573 m, ajunge pana la lungimea de 1.228 de metri o retea de diverticule foarte greu accesibila,dar se incearca sa se faca astfel incat accesibilitatea sa fie mult mai mare si mai usoara.

Adevaratele atractii ale pesterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemanator unei cupole gotice format prin precipitarea milenara a calcitei. Celelalte incaperii sunt Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare si imaginea Stancii Insangerate denumita datorita scurgerilor oxidului de fier. in Cupola inalta de 17 m intalnim o colonie de lilieci.

Alte cateva atractii sunt Valul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele impietrite, Dantela de Piatra, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului. in Galeria Ursilor a fost gasit un adevarat cimitir de resturi scheletice de ursi, lei, hiene, vulpi, lupi, capre salbatice si mistreti. in Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte apartinand culturilor cu mult inaintea erei noastre.

Pestera Ursilor

Numele pesterii se datoreaza numeroaselor fosile de “ursi de caverna” (Ursus spelaeus) descoperite aici. Pestera era un loc de adapost pentru aceste animale.

Pestera Ursilor a fost descoperita in 1975, cu ocazia unei dinamitari executate la cariera de marmura din zona. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Muntilor Apuseni, ea aflandu-se in judetul Bihor, in imediata apropiere a localitatii Chiscau, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 metri.

Interiorul se distinge prin diversitatea formatiunilor de stalactite si stalagmite existente, ca si prin cantitatea impresionanta de urme si fosile ale ursului de caverna – Ursus spelaeus – care a disparut in urma cu 15.000 de ani. Pe langa acesta au mai fost descoperite si fosile de capra neagra, ibex, leu si hiena de pestera. La intrarea in pestera se afla un pavilion, compus dintr-o sala de asteptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic si un stand cu suveniruri si obiecte artizanale specifice zonei. Cu o lungime de peste 1.500 m, pestera se compune din galerii aflate pe doua nivele: prima galerie, cea superioara, in lungime de 488 de metri poate fi vizitata de turisti, iar cea de-a doua, lunga de 521 m este rezervata cercetarilor stiintifice.

Printre formatiunile de stalactite si stalagmite se remarca Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul si Casuta Piticilor, Draperiile din Galeria Ursilor, Portalul, Pagodele si ultima sala, Sfatul Batranilor, iluminata cu lumanari. Temperatura in pestera este constanta de-a lungul anului (10 °C), iar umiditatea se mentine la 97%.

Pestera Meziad

Este una dintre primele pesteri amenajate si mult timp una dintre cele mai lungi pesteri din Romania (4.750 m lungime cu mai multe nivele) fiind situata in judetul Bihor pe Valea Meziadului in regiunea sud estica a Muntilor Padurea Craiului si zona de vest a Muntilor Apuseni.

Dimensiunile impresionante ale portalului (16 m inaltime si 10 m latime), precum si ale interiorului, alaturi de coloniile mari de lilieci si speleoteme capteaza atentia vizitatorilor pe toata durata vizitarii pesterii.

Pestera se afla la o altitudine de 397 m si prezinta doua nivele de carstificare: nivelul inferior, care insumeaza 1.542 m lungime, se caracterizeaza prin spatii neobisnuit de ample, masurand frecvent intre 20-30 m latime si 15-20 m inaltime; si nivelul superior, in lungime totala de 3.208 m. In regiunea Podului Natural, unde cele doua nivele se suprapun, inaltimea totala a cavernamentului atinge 35 m.

In pestera s-au gasit urme din paleolitic si neolitic, fiind o pestera locuita de Homo sapiens si de animale ca Ursus spelaeus (ursul de caverna). Pestera ofera conditii prielnice pentru hibernarea liliecilor, in special cei din specia Miniopterus schreibersii, care formeaza o colonie foarte mare in Sala Liliecilor.

autor(i): Andreea Radu |

 

Sursa: Daily Business