ROMANIA

Situat pe valea Oltului, in drumul legiunilor catre Apulum, in inima Daciei Traiane, teritoriul judetului Romanati a “gazduit”, de-a lungul timpului, numeroase asezari, cele mai importante datand din vremea romanilor. Aici se afla, de pilda, Romula – castru pe urma caruia arheologii au facut numeroase descoperiri – si Malva (Celeiul de azi), situata, din punct de vedere strategic, aproape de Dunare unde, se pare, a fost capitala uneia dintre cele trei diviziuni ale Daciei Traiane: Dacia Malvensis.

Ruinele curtii domnesti din Caracal
Romanatiul se poate lauda cu unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia, Curtea Domneasca din Caracal a fost resedinta domnitorilor Mihai Viteazul (secolul XVI), Matei Basarab si Constantin Brancoveanu. Complexul arhitectural cuprindea Biserica Domneasca Ovidenia, casele domnesti, un turn de observatie, grajdurile si alte edificii.
Se spune ca Mihai Viteazul a locuit in aceasta curte pentru o perioada de timp, de unde a emis importante documente, urmand ca in anul 1597 sa ii infranga pe turci.

Ruinele cetatii Romula-Caracal
Langa Resca, in comuna Dobrosloveni, la nord de Caracal, pe malul drept al Oltului, se afla colonia romana Romula, ale carei ruine poarta cu ele zbuciumul acelor timpuri. Dezvoltata in secolele II-III pe locul unei mai vechi asezari dacice, Malva. Asezarea a fost ridicata la rang de Municipium in timpul imparatului Hadrian si la cel de Colonia in timpul lui Septimiu Sever. Aici au fost identificate urme de edificii publice, temple, ateliere, terme, cuptoare de ars caramida, inscriptii si fragmente de statuete.
In jurul nucleului civil de pe langa fortificatie s-a nascut, mai apoi, orasul roman. Sapaturile arheologice au pus in evidenta un zid de incinta, care adapostea zona centrala a orasului roman.
O a doua incita, mai mare, care o cuprindea si pe cea initiala, a fost ridicata in anul 248, din ordinul imparatului Philippus Arabs, in urma respingerii invaziei carpilor. La Romula au fost identificate chiar si mai multe necropole.
Dintre unitatile militare care au stationat aici, pana la ridicarea localitatii la rangul de municipiu, sunt de amintit cohors I Flavia Commagenorum si numerus Surorum sagittariorum. Odata cu dobandirea rangului de municipiu, unitatile au fost transferate, probabil, intr-una dintre fortificatiile de pe Olt.

Locuit pana in secolele IV-VI, in secolul al XVI-lea, o parte din caramizile castrului au fost utilizate pentru construirea unei manastiri si a unui turn in proximitatea comunei Resca, la Hotarani, cu hramul “Soborul Ingerilor”, ctitoria jupanului Mitrea Vornic si jupanesei Neaga. Dupa ridicare sa, in anul 1588, manastirea a fost ocupata de calugari greci apartinand Manastirii Dionisiu de la Sf. Munte.
Istoricul Dionisie Fotino afirma ca inca din primele decenii ale secolului al XIX-lea pe piata Caracalului se vindeau caramizi de Antina (Romula) cu trei parale bucata.
Cezar Bolliac afirma, de asemenea, ca mai toate bisericile si casele din Caracal s-au facut din material adus din Romula. Ajungand la Caracal, marele istoric Nicolae Iorga costata ca foarte multe cladiri din oras au folosit in constructia lor caramizi romane de aceeasi provenienta.

Romula, capitala a Daciei Malvensis, a dat si un imparat roman extrem de interesant, Galerius cel Batran (293-304 e.n.), care era dac si, de altfel, a si schimbat numele Imperiului Roman in Imperiul Dac.

Castrul roman de la Islaz
Ruinele castrului roman de la Islaz se afla in localitatea Islaz, judetul Teleorman, in locul numit “Racovita”, la est de sat, sub cimitirul actual. In Dacia romana, pe locul Islazului de azi exista o asezare rurala si un tezaur de denari republicani romani. Asezarea era punctul cel mai sudic al liniei de aparare de pe malul Oltului – limes Alutanus – pe care erau amplasate castre si alte elemente defensive.
Tot la Islaz s-a descoperit un castru de piatra si unul de pamant, amplasate in punctul “Racovita” si pe Insula Verdea, un ostrov al Dunarii, acum distrus de fluviu. Acest castru roman este cunoscut si sub numele de “Cetatea Verdea” si avea dimensiunile de 340 x 120 m.

Sursa: vacante si calatorii