ROMANIA

Odată cu instalarea unei noi conduceri la Opera Națională Română, Bucureștiul va deveni unul dintre granzii europeni în domeniu, notează cotidianul francez La Croix.

La începutul lui februarie, Opera din București a prezentat publicului un Rigoletto modern și inedit. Acțiunea se derulează în America anilor 1930, în plină prohibiție, iar ducele de Mantova conduce un bar ilegal, camuflat în spatele unei fațade de pompe funebre. O premieră îndrăzneață, semnată de regizorul australian Stephen Barlow, ce înlocuiește o altă versiune a acestei opere clasice de Verdi, care nu a mai fost schimbată de peste 60 de ani. Publicul a fost cucerit.

Opera Națională Română datorează această înnoire lui Răzvan Ioan Dincă, tânărul său director numit în această funcție în urmă cu doi ani, care nu și-a ascuns niciodată ambițiile. ‘Doresc să fac în așa fel încât Opera noastră să intre în circuitul european. Din nefericire, astăzi noi (Opera Română) nu existăm, suntem la periferia marilor scene. Artiștii noștri sunt recunoscuți peste tot, însă nimeni nu dorește să monteze un spectacol aici’, și-a exprimat Răzvan Ioan Dincă regretul.

Venirea, în ianuarie, a lui Johan Kobborg, la conducerea departamentului de balet de la Opera Națională Română simbolizează această nouă stare de spirit. Unul dintre cei mai talentați dansatori ai generației sale — a fost solist la Royal Ballet din Londra — a acceptat provocarea cu entuziasm. ‘Mi-a luat foarte puțin timp să mă hotărăsc. Aici (la București) există multă energie și optimism. Totul pare posibil’, potrivit lui Kobborg.

Deja peste 400 de candidați au participat la audiții pentru a se integra trupei permanente de balet, între care și balerini ai Operei din Paris, ultima ‘achiziție’ fiind polonezul Dawid Trzensimiech, venit și el de la Royal Ballet. ‘În doi ani de zile vom putea propune producții de un nivel european foarte ridicat, ce nu vor putea fi văzute nicăieri în altă parte’, promite deja Johan Kobbord.

Înainte de a atrage publicul străin, Opera Națională trebuie să facă dovada în fața bucureștenilor, mari melomani, potrivit La Croix. Festivalul Internațional ‘George Enescu’, care a primit, în septembrie 2013, muzicieni și dirijori din întreaga lume, a contribuit deja la aceasta. Mai multe săli din centrul Bucureștiului, printre care cea a Operei, au găzduit concerte.

‘Peisajul de muzică clasică din București este în plină evoluție, iar Opera își are aici locul, cu atât mai mult cu cât marketingul său agresiv atrage un public nou’, subliniază muzicologul Oltea Șerban-Pârâu.

Potrivit La Croix, celor care deplâng punerea prea insistentă în valoare a artiștilor străini în detrimentul celor români, noua conducere le opune actuala lipsă de mari talente din țară. ‘Cei mai buni au plecat să se realizeze în străinătate’, confirmă Oltean Șerban-Pârâu. De acum încolo, tendința s-ar putea inversa, conchide cotidianul francez.

Sursa: bucharest herald