Foto: (c) SORIN LUPSA/ AGERPRES ARHIVA

Printre cei care au vorbit despre savantul și omul Radu Bălescu s-au aflat Paul Vandenplas, membru al Academiei Regale din Belgia și prieten apropiat al omului de știință, Marius Sala, vicepreședinte al Academiei române, foștii colaboratori Boris Weyssow și Daniele Carati, în prezent profesori la ULB, dar și ambasadorul României în Belgia, Ștefan Tinca, și directorul Institutului Cultural Român de la Bruxelles, Robert Adam.

Boris Weyssow a declarat că a lucrat cu Radu Bălescu timp de peste 20 de ani și a precizat că ecuațiile omului de știință român sunt folosite în mod curent în prezent.

“Merg cu regularitate în România de patru ori pe an. Am învățat să iubesc România pentru că el mergea acolo și eu îl însoțeam și mi-am dat seama că este o țară cu adevărat incredibilă. Deci la nivelul educației aveți tineri care sunt formați de o manieră superioară față de ceea ce avem aici de multe ori și este o plăcere să întâlnesc oameni acolo, în România, pentru că sunt atenți și vor să facă lucrurile bine”, a povestit fostul colaborator al lui Radu Bălescu.

El a adăugat că ULB colaborează în prezent cu oameni de știință de la Universitatea din Craiova, dar a precizat că este implicat împreună cu soția sa și în schimburi culturale. “Am adus copii din România în Belgia și copii din Belgia în România. Au plecat cu spectacole de teatru, muzicale, deci am făcut destule lucruri în 15-20 de ani”, a mai spus Boris Weyssow.

Jean-Pierre Devroey, director al arhivelor la ULB, a afirmat la rândul său că pentru Universitatea din Bruxelles este o onoare să găzduiască o expoziție a Academiei române dedicată unui “mare savant și profesor care toată cariera a lucrat în universitate”.

El a precizat că un element important pe care expoziția îl ilustrează este dorința savantului de a ajuta România după 1989. “Ceea ce este extraordinar la Radu Bălescu este că, după momentul de cotitură din 1989, a putut să dea înapoi ceea ce ținea în inimă pentru țara lui de origine, să facă legătura între țara de adopție, pentru că era naturalizat belgian, și locul în care era născut”, a spus Jean-Pierre Devroey.

“Sunt legături foarte speciale între România și Belgia și Academia Regală din Belgia și Academia română pentru că, atunci când ne uităm spre Est, România este sora noastră latină, asta se simțea în accentul muzical al lui Radu Bălescu, în căldura lui, care cred că este una dintre caracteristicile poporului român”, a mai spus directorul arhivelor de la ULB.

Mihaela Dragu, una dintre cele două reprezentante ale Bibliotecii Academiei române implicate în realizarea expoziției, a explicat că evenimentul de la Bruxelles este o reiterare a unei expoziții organizate la București în 2012, la 80 de ani de la nașterea savantului, în cadrul unui eveniment mai amplu care a inclus o sesiune omagială și un workshop la care au participat și colaboratori apropiați ai lui Radu Bălescu.

“Expoziția cuprinde o serie de documente și fotografii pe care Academia Regală a Belgiei ni le-a oferit. De asemenea, o bună parte din materialul expozițional este legat de familia Bălescu, care totodată a avut generozitatea de a ne oferi o serie de fotografii, documente, dar și obiecte personale care practic emoționează și care încălzesc foarte mult expoziția, pentru că, așa cum s-a spus și în cadrul prezentărilor, Radu Bălescu nu a fost numai un fizician, nu a fost numai un om de știință, ci a fost un umanist, un om extrem de legat de tot ceea ce înseamnă artă”, a declarat Mihaela Dragu.

“Spiritul lui a fost foarte complex și până la urmă Radu Bălescu lasă în urmă impresii extraordinare. Colaboratorii lui apropiați sunt astăzi nume cunoscute în întreaga lume. Radu Bălescu a obținut distincții foarte prețioase care îl situează chiar la un pas de premiul Nobel”, a mai spus ea.

Radu Bălescu (1932-2006) și-a început cariera universitară la ULB în 1957, ca asistent al savantului Ilya Prigogine, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1977). Omul de știință belgian de origine română a fost membru al Academiei Regale din Belgia și membru de onoare al Academiei române. Radu Bălescu a primit în 1970 premiul Francqui, echivalentul belgian al premiului Nobelul pentru activitatea sa în domeniul fizicii statistice a particulelor încărcate și contribuțiile la teoria transportului plasmelor izolate magnetic.

Expoziția concepută de Biblioteca Academiei române și organizată cu sprijinul ULB, al ambasadei României în Belgia și al ICR Bruxelles, va fi deschisă publicului până la 20 mai.

Sursa: AGERPRES/(editor: Gabriela Ionescu)