Biblioteca Națională a României, cea mai mare bibliotecă din țară, este amplasată pe Bulevardul Unirii nr. 22 din sectorul 3 al Capitalei, într-un sediu nou, unde funcționează din 23 aprilie 2012.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES ARHIVA
Înființată în anul 1859, Biblioteca Națională își are originea în Biblioteca Colegiului Sfântu Sava din București, una din cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România, dată în folosință în anul 1838, cu un fond de circa 1000 de volume. După 1859, biblioteca a primit statutul și denumirea de Bibliotecă Națională și ulterior, în 1955, de Bibliotecă Centrală de Stat.
Pe parcursul celor peste 100 de ani de existență a purtat mai multe denumiri până în ianuarie 1990, când a devenit Biblioteca Națională a României, având sediul în centrul vechi al Bucureștiului, în Palatul Bursei, aproape de Piața Universității.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA
Noul sediu al Bibliotecii Naționale din B-dul Unirii este o clădire a cărei construcție a început în anul 1986, dar a fost abandonată după Revoluția din 1989. În anul 2004 s-a făcut o revizie a proiectului arhitectonic inițial, iar în 2006 Ministerul Culturii a decis transformarea construcției în centru cultural și Bibliotecă Națională.
Lucrările efective au început în primăvara anului 2009, noul sediul fiind inaugurat la 23 aprilie 2012. Pentru finalizarea noii construcții s-a urmărit îndeaproape conformarea volumetrică a clădirii începute înainte de 1990, noua fațadă de sticlă fiind o dedublare ce lasă să transpară deformat vechea fațadă. Suprapus apar elemente de limbaj ale epocii digitale (serigrafii pe sticlă cu texte din cărți și imagini ale caselor care s-au demolat). Costul final al investiției s-a ridicat la peste 100 milioane de euro, iar șeful de proiect al construcției a fost arhitectul Eliodor Popa.
Macheta noului sediul al Bibliotecii Naționale a României
Foto: (c) VLAD STAVRICA / AGERPRES ARHIVA
Lucrări de refacere, reamenajare și refunctionalizare la Biblioteca Naționala a României
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES ARHIVA
Amplasată pe un teren de 54.000 de metri pătrați, clădirea bibliotecii are o suprafață construită de peste 15.000 de metri pătrați, are un atrium înalt de 30 de metri, șapte niveluri supraterane și două subterane, lifturi și pereți din sticlă, podele și plafoane din sticlă luminate cu leduri.
Deschiderea oficială a noului sediu al Bibliotecii Naționale a României
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES ARHIVA
Biblioteca dispune de 14 săli de lectură, șase săli de conferință, librării, săli de proiecții, expoziții, dar și de săli de audiții sau cafenele, precum și de 300 de locuri de parcare. Colecțiile sale cuprind peste 10 milioane de unități bibliografice cu caracter enciclopedic, organizate în fonduri curente — publicații românești și străine (cărți, ziare și reviste) — și fonduri ale colecțiilor speciale (bibliofilie, manuscrise, arhiva istorică, periodice românești vechi, stampe, fotografii, cartografie, audio-vizual).
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES ARHIVA
În clădire funcționează și Centrul Național de Patologia și Restaurarea Documentelor.
Asigurând accesul liber la colecțiile sale, Biblioteca Națională a României are ca misiune identificarea, dezvoltarea, organizarea, conservarea, cercetarea, comunicarea și punerea în valoare a tezaurului cultural național scris.
AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, redactor foto: Mihaela Tufega; editor: Andreea Onogea)