Foto: (c) Luiza ABU-SALEM / AGERPRES FOTO

La început, roșia a fost considerată un fruct, iar, mai târziu, o legumă. Din punct de vedere botanic, roșia (Lycopersicon esculentum) este o plantă din familia Solanaceae, fiind, astfel, un fruct.

A fost descoperită în jurul anului 700 d.Hr. în vestul Americii de Sud și America Centrală. A ajuns în Spania, prin anul 1500. În anii 1800, roșiile nu au mai fost considerate element de decor, ci ingredient, fiind folosite la prepararea sosurilor și supelor. Francezii le numeau “pommes d’amour”, merele dragostei, întrucât credeau că au proprietăți afrodisiace. Germanii îi spuneau mărul paradisului.

În lume există aproape 10.000 de soiuri de roșii, de diferite culori, forme și mărimi. Există roșii cât o cireașă sau roșii mari, cărnoase; roșii lunguiețe sau rotunde; portocalii, roz, roșu aprins sau închis, și chiar mov spre negru.

În principal, roșiile conțin în cea mai mare parte apă (90%). În plus, reprezintă o sursă excelentă de vitamina A, potasiu, vitamina C, tiamina, acid folic, vitamina K, vitamina B6, niacina, magneziu, fosfor, cupru, vitamina B1, vitamina B2, fier, vitamina B3, vitamina B5. O singură roșie conține peste 50% din necesarul de vitamina C al unui adult. Aceste legume conțin în mod natural cantități reduse de sodiu, grăsimi saturate, colesterol sau calorii. O roșie conține o cantitate de fibră similară celei dintr-o felie de pâine albă. Interesul lumii medicale pentru efectele pozitive ale consumului de roșii se datorează în special conținutului de licopen, un antioxidant care ajută organismul să combată acțiunea distructivă a radicalilor liberi. Cercetătorii au arătat că sucul de roșii, supele și sosurile conțin de de cinci ori mai mult licopen decât roșia proaspătă.

Pe de altă parte, roșiile crescute în sere nu au același conținut de nutrienți precum cele crescute în mod natural.

Licopenul, a fost asociat în cadrul mai multor studii de specialitate cu un risc redus de debut al cancerului de prostată, cancerului cervical, cancerului oral, cancerului faringian și esofagian, cancerului de stomac, de colon și ovarian. Antioxidanții din roșii combat daunele produse de radicalii liberi asupra celulelor sănătoase ale organismului.

Pe lângă prevenirea cancerului, licopenul din roșii aduce și beneficii cardiovasculare. Cercetătorii au descoperit că femeile care au consumat de 7-10 ori pe săptămână alimente bogate în licopen, precum roșiile, au prezentat un risc al îmbolnăvirii de boli de inimă cu 29% mai scăzut comparativ cu femeile care au consumat mai puțin de 1,5 porții de roșii în fiecare săptămână.

Vitamina K și calciul, doi nutrienți furnizați de roșii, sunt excelenți factori de fortificare și regenerare a țesutului osos. Licopenul din roșii s-a dovedit util în îmbunătățirea masei osoase, aceasta fiind o cale excelentă de prevenire a osteoporozei.

Conținutul alcalin al roșiilor este cunoscut și recunoscut pentru proprietățile sale de purificare a sângelui. Licopenul și vitaminele B6 și C din compoziția roșiilor ajută la menținerea elasticității și rezistenței vaselor de sânge.

Roșiile, prin conținutul unei cantității importate de vitamina B și potasiu, sunt eficiente în reducerea tensiunii arteriale mari. Consumând zilnic roșii putem preveni atacul de cord și atacul cerebral.

Fiind un antiseptic natural, roșiile pot ajuta la protejarea organismului împotriva diferitelor infecții. Au efect antibacterian și măresc rezistența organismului la agresiunile microbiene de orice fel.

Vitamina A din roșii poate îmbunătăți acuratețea vederii și poate preveni afecțiunile oculare. Un demers științific de specialitate a demonstrat că un consum regulat de roșii reduce riscul apariției degenerării maculare, o afecțiune gravă și ireversibilă a ochilor. Cercetătorii au descoperit că și bolile de ochi sunt mai rar întâlnite la persoanele care au o dietă bogată în antioxidanți, mai ales la cei care consumă suc de roșii în cantități importante.

Medicii au descoperit o legătură directă între consumul de roșii și susceptibilitatea redusă de a dezvolta pietre la rinichi și calculi biliari, în special dacă roșiile sunt consumate fără semințe.

Roșiile sunt bogate în clor și sulf care ajută ficatul să funcționeze cum trebuie, împiedicând congestia la nivelul acestuia.

Consumul de roșii ajută la reducerea intensității durerilor cronice. Bioflavonoizii și carotenoidele din roșii sunt agenți antiinflamatori eficienți, acționând ca analgezice naturale.

De asemenea, mai multe echipe de cercetători au ajuns la concluzia că persoanele care consumă chiar și numai câteva roșii pe săptămână au un risc scăzut de apariție a bolii Alzheimer.

Prin conținutul ridicat de pectină, roșiile absorb toxinele de la nivelul intestinelor. În cazul fumătorilor, consumul de suc de roșii proaspăt reduce considerabil efectele nocive ale tutunului asupra organismului. El diminuează acțiunea negativă a gudronului din fumul de țigară asupra sângelui, acțiune extrem de nocivă care determină apariția diverselor boli.

Întrucât furnizează cantități semnificative de vitamina A, roșiile sunt responsabile și pentru menținerea sănătății părului, ajutând podoaba capilară să rămână rezistentă și strălucitoare.

Roșiile ajută pielea să își mențină aspectul estetic și sunt extrem de benefice în timpul verii, întrucât protejează pielea de agresiunile razelor ultraviolete. De asemenea, licopenul conținut de roșii încetinește procesul de îmbătrânire a pielii și reduce riscul apariției cancerului cutanat. Roșiile se folosesc și în dermatologie, pentru prevenirea acneei, a punctelor negre și pentru întreținerea tenului gras.

Întrucât conțin o cantitate mare de fibre și apă, roșiile ajută și la pierderea excesului ponderal, cu atât mai mult cu cât sunt sărace în grăsimi saturate și calorii. Astfel, ele induc rapid senzația de sațietate și îmbunătățesc digestia, contribuind la detoxifierea organismului prin lichidele pe care le furnizează. În plus, roșiile stimulează producția hormonului numit leptina, responsabil cu controlul apetitului, reglarea metabolismului și reducerea greutății corporale excedentare.

Roșiile sunt o sursă bogată de crom, mineral care reglează nivelul glicemiei în sânge și inhiba pofta de alimente dulci.

Absorbția optimă de carotenoide și flavonoizi din roșii are loc atunci când roșiile sunt gătite, iar adăugarea de ulei de măsline în timpul preparării lor stimulează absorbția licopenului.

Roșiile se păstrează la temperatura camerei. Dacă sunt ținute în frigider, își pierd atât proprietățile nutritive, cât și aroma. Roșiile care nu sunt coapte suficient, trebuie păstrate într-o pungă de hârtie, prevăzută cu mici orificii pentru a a sigura circulația aerului, în care se mai pune un măr sau o pară. Aceste fructe elimină o substanță care grăbește coacerea.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)