Foto: (c) NICOLAE BADEA/ AGERPRES ARHIVA

Porumbul (Zea mays ssp. mays), o cereală cultivată în prezent în multe regiuni ale lumii ca plantă alimentară, industrială și furajeră, reprezintă, alături de grâu, 80% din producția de cereale a lumii. A fost adus în Europa de către Cristofor Columb. Chiar dacă majoritatea suntem familiarizați cu porumbul galben, îl găsim într-o mare varietate de culori — alb, roșiatic, purpuriu, negru. Fructul este format din știulete, pe care cresc boabele, mătasea porumbului și pănușii care protejează știuletele cu boabe.

Începând cu secolul al XIX-lea, a început să fie cultivat masiv fiind utilizat doar la producerea făinei. Astăzi, stă la baza a numeroase mâncăruri tradiționale din diverse țări. Porumbul se găsește într-o varietate de derivate: proaspăt/crud, boabe în conservă, făina de mălai, sirop etc.

Porumbul este bogat în acizi grași nesaturați (85 — 90%), conține multe hidrocarburi, amidon, albumine, foarte multe vitamine din grupa B, vitamina E, vitamina K, fier, fosfor, magneziu, zinc, potasiu și fibre. Chiar dacă prin fierbere își pierde din substanțele nutritive, peste 60% dintre acestea se păstrează.

În scop medicinal se folosește și mătasea de porumb, recoltată în perioada de înflorire, din luna iunie până în luna august. Se folosește sub formă de infuzie, decoct în afecțiuni, precum colecistită, dischinezie biliară, litiaze urinare, gută, reumatism, obezitate, edeme cardiace, hipertensiune arterială, hepatite cronice.

Porumbul are proprietăți astringente, diuretice, antiinflamatoare, tonice, fiind utilizat în primul rând ca aliment (cereală) și apoi ca plantă medicinală. El a fost îndelung utilizat în bucătăria tradițională românească prin făina de mălai gătită.

Are efect împotriva stresului fiind bogat în vitaminele din grupa B, mai ales în vitamina B1, care are acționează asupra funcționării sistemului nervos, a mușchilor, a inimii și asupra producției de globule roșii. Prin conținutul de vitamina E, ne protejează împotriva artritei, scade nivelul colesterolului reducând astfel riscul de ateroscleroză și, implicit, de infarct. Ajută și la procesul de reînnoire al celulelor. Mai mult, porumbul fiert conține și potasiu, necesar pentru buna funcționare a mușchilor și a inimii.

Gastrita hiperacidă și ulcerul sunt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pâine, mălaiul având, pe lângă efectul de reducere a acidității, și o acțiune ușor calmantă, sedativă.

Carbohidrații cuprinși în porumb dau energie și nu permit depunerea grăsimii. Un consum moderat poate duce chiar la scăderea în greutate pentru că anumite molecule din compoziția porumbului grăbesc degradarea grăsimilor. Totodată, vitamina A, conținută în porumb, este un antioxidant natural foarte important pentru sănătatea ta și funcționarea corectă a organismului, pentru un metabolism rapid, care te ajută să slăbești ușor.

Datorită bogăției în fibre, porumbul reglează tranzitul intestinal. Este și un bun diuretic și, consumat în mod regulat, poate preveni retenția de apă în organism. Pentru detoxifiere este indicată și mătasea de porumb, consumată sub formă de ceai.

Specialiștii germani în biologie celulară vegetală de la Universitatea din Köln au descoperit recent prezența în boabele de porumb a unor substanțe derivate ale acizilor arahidic și palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului. Substanțele cu pricina sunt, din punct de vedere chimic, acizi grași, ceto-acizi, rezultați din oxidarea acidului palmitic și arahidic.

Consumul de mămăligă reglează concentrația de glucoză în sânge, fiind de folos diabeticilor. Mămăliga este adjuvant în detoxifierea organismului și curățirea intestinelor. Efectul detoxifiant al substanțelor din porumb ușurează efortul ficatului de neutralizare a substanțelor toxice, reducând considerabil riscul la insuficiențe și ciroze hepatice.

Porumbul nu conține gluten, deci poate fi consumat și de cei cu intoleranță sau boală celiacă și înlocuiește cu succes orezul, grâul și alte cereale cu gluten. Ajută în prevenirea cancerului la plămâni datorită conținutului mare de beta-cryptoxanthin. Protejează vederea, datorită zeaxantinei pe care o conține. Ajută la menținerea capacităților cognitive și încetinește procesul de îmbătrânire a creierului cu până la 10%, datorită conținutului mare de tiamine. Ajută la întărirea sistemului imunitar și la prevenirea cancerului de colon. Influențează în bine starea de spirit. Vindecă răceala prin conținutul de vitamina A. Femeile gravide își pot asigura doza necesară de acid folic

Uleiul obținut din germeni de porumb conține într-un procent însemnat vitamina E, care contribuie la fortificarea sistemului imunitar și muscular al omului. Este recomandat în alimentația bolnavilor de diabet. Tratează ulcerul gastric și duodenal, împreună cu sunătoarea sau cu mierea de albine. Căderea excesivă a părului poate fi stopată prin masaje ale scalpului cu ulei de porumb. Acest ulei e un adevărat elixir pentru suferinzii de cardiopatie ischemică.

Cenușa de coceni este foarte bună contra gastritei hipoacide, contra indigestiilor și a fermentațiilor gastro-intestinale, contra diareei și contra infecțiilor colonului. Extern, preparatul se folosește ca antiseptic și antiparazitar.

Este recomandat să consumăm porumbul fiert simplu, nu alături de alimente cu conținut mare de calorii. Un consum exclusiv de mămăligă pentru perioade îndelungate de timp poate să ducă la apariția unei boli numite pelagra. Pentru a fi evitată se recomandă consumul mămăligii împreună cu lactate sau alte produse animale. Din punctul de vedere al valorii nutriționale, porumbul este sub necesar, de aceea nu se recomandă a fi oferit des bebelușilor. În stare crudă, poate produce alergii. Porumbul nu se află pe lista alimentelor celor mai contaminate cu pesticide, ierbicide și îngrășăminte chimice. De asemenea, dacă este modificat genetic, poate afecta fertilitatea, poate duce la îmbolnăvirea ficatului și a rinichilor, arată studii recente.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)