Foto: (c) PAUL BUCIUTA/AGERPRES ARHIVĂ

Palatul Administrativ a fost construit în perioada 1972-1984 lângă centrul vechi al municipiului Satu Mare, după proiectului arhitectului Nicolae Porumbescu din Iași. Are 15 etaje și o înălțime de 97 de metri, este în topul celor mai înalte clădiri din România, fiind depășit de Tower Center, ce are 106,3 metri, și Casa Presei din Capitală, care cu tot cu turn ajunge la 104 metri. Palatul Administrativ este mai înalt și decât Hotelul Intercontinental din București.

Clădirea este una din beton masiv, are 12.000 de metri pătrați, iar deasupra este amenajat un amfiteatru în aer liber de unde se poate admira panorama orașului. Practic, din vârful palatului se văd toate cartierele municipiului Satu Mare, râul Someș și câteva din localitățile apropiate. Datorită înălțimii sale, Palatul Administrativ se vede chiar și de pe frontiera cu Ungaria sau de la zeci de kilometri depărtate, din munții Oașului.

Clădirea adăpostește mai multe instituții ale administrației publice: Consiliul Județean, Prefectura, Primăria Satu Mare, Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național etc. Costurile de întreținere nu sunt tocmai mici, pe timp de iarnă cheltuielile cu încălzirea ajungând la 45.000 de lei/lună. De altfel, la ultimele etaje nici nu ajunge căldura din cauza centralei vechi.

Cele mai multe discuții în jurul Palatului Administrativ se poartă în legătură cu frumusețea sa. În vreme ce unii susțin că este o clădire rece, doar cu betoane, cenușie, cu “forme pătrățoase”, alții susțin că este un monument al fostului regim.

“Interesant este că originalitatea lui vine tocmai din stranietate, din unicitatea lui, cu toate că el se înscrie într-un curent arhitectonic din întreaga lume. Primăria din Boston, Teatrul Regal din Londra sau câteva clădiri și hoteluri din Singapore sau Malaezia poartă exact aceeași amprentă arhitecturală, și anume a arhitecturii brutaliste, dezvoltată foarte mult mai ales în epoca regimului comunist. Unii contestă palatul spunând că arhitectul nu a respectat regula de aur a proporțiilor, dar alții spun că frumusețea acestei construcții vine tocmai din unicitatea sa, ea nu seamănă cu nicio altă clădire din lume, cu toate că face totuși parte dintr-un curent artistic mondial”, a explicat Felician Pop, care a fost administratorul clădirii mai mulți ani.

Pe vârful palatului sunt mai multe blocuri de beton, reprezentând etniile din județ.

“Palatul are trei turnuri care inițial înfățișa românul, maghiarul și germanul ca într-o frăție, dar pe măsură ce timpul a trecut și regimul comunist a devenit tot mai naționalist, acest simbol a fost ignorat. Turnul cel mai înalt seamănă cu un clop oșenesc, și sigur că arhitectul a încercat să dea o amprentă tradițională prin formele, prin ascuțișurile sale, o formă care să ducă înspre arhitectura tradițională românească”, susține Felician Pop.

Construcția uriașă a fost terminată în ultimii ani ai comunismului, și chiar dacă populației i s-au impus tot felul de restricții, la palat nu s-a făcut economie. Au muncit circa 1.000 de persoane.

“El a fost construit în anii cei mai grei ai regimului comunist și cu toate că restricțiile pentru populație erau tot mai mari pe an ce trecea, aici, la construcția acestui uriaș palat regimul comunist nu a făcut economie de materie primă. Este o construcție foarte solidă, au lucrat 1.000 de oameni la construcția ei, ca la o piramidă egipteană”, afirmă fostul administrator al edificiului.

Tocmai din cauza stilului în care a fost construită, cu încăperi și holuri foarte înalte, aproape jumătate din spații nu au utilitate.

“40% din spații nu au utilitate, ele sunt spații uriașe deschise, de aceea mulți au spus despre această clădire construită în comunismul agonic că ar fi o catedrală comunistă. Nicolae Ceaușescu a vizitat o singură dată acest palat, în mai 1986, când a ținut o cuvântare de pe balconul din piața construită în jurul acestui monument”, își amintește Felician Pop.

Cu toate criticile și discuțiile pe care le naște, Palatul Administrativ rămâne un reper pentru județul Satu Mare și o urmă a vremurilor trecute, cu toate sacrificiile făcute.

“Mulți spun că nu are urme de umanitate, forme rotunde, doar ascuțișuri, unghiuri astringente, dar cu siguranță este un punct de atracție nu doar arhitectonic, și faptul că Satu Mare este un oraș de câmpie, nu are absolut nicio formă de relief pune în valoare și mai mult zveltețea și verticalitatea acestei construcții”, menționează Felician Pop.

AGERPRES/(A — autor: Gheorghe Pietrar, editor: Ștefan Gabrea)