Ziua mondială a alimentației (World Food Day) este aniversată pe 16 octombrie, în peste 150 de țări. Această zi, declarată de Adunarea Generală a ONU, are ca scop creșterea gradului de conștientizare publică a problemelor privind alimentația la nivel mondial și consolidarea solidarității în lupta împotriva foametei, malnutriției și sărăciei.
Foto: (c) JAROSLAV PAP / TANJUG ARHIVA
Tema ediției din 2014 a Zilei mondiale a alimentației este “Familia de fermieri — hrănirea populației, grija pentru pământ” — și a fost aleasă pentru a sublinia rolul familiilor de agricultori și al micilor fermieri în societate, pentru eradicarea foametei și a sărăciei, asigurarea securității alimentare și nutriției, îmbunătățirea nivelului de trai, gestionarea resurselor naturale, protecția mediului și realizarea dezvoltării durabile, în special în zonele rurale. Un alt motiv pentru alegerea acestei teme a fost faptul că Adunarea Generală a ONU a desemnat anul 2014 “Anul Internațional al Familiei Agricole.”
Familiile de agricultori trebuie sărbătorite, pentru că într-adevăr ele asigură alimentația pentru populație, afirmația este susținută de un Raport GRAIN (o organizație internațională non-profit, a cărei activitate este orientată pentru a sprijini micii fermieri), publicat pe situl organizației la 28 mai 2014, și care relevă faptul că fermele mici produc cele mai multe alimente din lume.
De exemplu, potrivit acestui raport, în jur de 56% din producția agricolă a Rusiei provine de la ferme familiale, care ocupă mai puțin de 9% din terenul arabil. Aceste ferme au producții care reprezintă 90% din producția de cartofi, 83% din legume, 55% din lapte, 39% din carne și 22% din cereale. În Brazilia, 84% din ferme sunt mici și controlează 24% din terenul agricol, dar pe care ele produc: 87% din manioc, 69% din grâne, 67% lapte de capră, 59% din carnea de porc, 58% lapte de vacă, 50% păsări, 46% porumb, 38% cafea, 33,8% orez și 30% bovine. În Cuba, cu 27% din terenul, micii fermieri produc: 98% din fructe, 95% din grâne, 80% din porumb, 75% din carnea de porc, 65% din legume, 55% lapte de vacă, 55% bovine și 35% din orez. În Ucraina, micii fermieri lucrează 16% din terenurile agricole, dar asigură 55% din producția agricolă: 97% din cartofi, 97% din mierea de albine, 88% din legume, 83% din fructe și grâne și 80% din lapte.
În România, potrivit Raportului GRAIN, fermele de familie reprezintă 99% din totalul fermelor, și lucrează 53% din terenul agricol, cu o medie de 1,95 ha / fermă, iar producția acestora reprezintă: 99% oi, 99% capre, 99% albine, 90% bovine, 70% porci și 61% păsări de curte.
Cifrele impresionante similare sunt menționate în raport pentru Chile, Ungaria, Belarus, Kenya, El Salvador și multe alte țări.
În România noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 acordă o atenție specială provocărilor și oportunităților privind dezvoltarea fermelor de familie și implicit a zonelor rurale din România în perioada următoare. Mai precis se va acorda o importanță deosebită măsurilor de investiții care vizează tinerii fermieri.
Ferma de familie este nucleul dezvoltării agriculturii europene, iar pentru România reprezintă viitorul în domeniu, s-a subliniat și cu prilejul Conferinței naționale cu tema “Ferma de familie — nucleu al agriculturii durabile”, organizată recent la București, de către Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală din România împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Micile gospodării țărănești / de familie sunt piatra de temelie a producției de alimente la nivel mondial. Atât în țările în curs de dezvoltare, dar și în țările dezvoltate, agricultura de familie este principala formă de agricultură în sectorul producției de alimente. Agricultura de familie include toate activitățile agricole de tip familial.
Cu prilejul acestei zile, sunt organizate conferințe, seminarii, mese rotunde pentru a intensifica eforturile de protejare a mediul înconjurător, îmbunătățirea educației, precum și inițierea de politici guvernamentale adecvate, care să contribuie în mod eficient la asigurarea securității produselor alimentare. Astfel, se atrage atenția asupra factorilor care reduc siguranța produselor alimentare și producția lor, cauzând foamete sau subnutriție la nivel mondial.
Cu o valoare estimată la 1,02 miliarde de persoane subnutrite din întreaga lume, acest fenomen devine o problemă destul de serioasă și impune căutarea urgentă de soluțiilor pentru asigurarea alimentației la nivel global.
La sesiune a XX-a a Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), de la Roma, din noiembrie 1979, s-a decis marcarea Zilei Mondiale a Alimentației la 16 octombrie, data reprezentând ziua înființării FAO în 1945, la Quebec. Adunarea Generală a ONU a ratificat această decizie, la 5 decembrie 1980, și a cerut guvernelor și organizațiilor internaționale, naționale și locale să celebreze în fiecare an Ziua Mondială a Alimentației, care a fost marcată pentru prima dată în 1981.
AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)