Foto: (c) poianastampei.ro

Importanța științifică a rezervației este deosebită și constă în faptul că, dintre toate tinoavele existente în această parte a țării, numai în aici și la Șaru Dornei intervenția omului a fost absentă, conservându-se într-o stare foarte bună, susține responsabilul cu arii protejate din cadrul Direcției Silvice Suceava, Cristian Gafincu. ”Conservarea polenului în stratele succesive de turbă indică cercetătorilor în mod evident succesiunea speciilor în această regiune”, a precizat acesta.

Tinovul Mare Poiana Stampei face parte din categoria rezervațiilor științifice al căror scop este protecția și conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Managementul rezervațiilor științifice asigură un regim strict de protecție, prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. De aceea, în aceste zone, se interzice desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția celor de cercetare, educație și ecoturism, cu limitările impuse și acordul forumului științific competent și al administratorului rezervației.

Tinoavele oligotrofe (n.r.-sărac în substanțe minerale și nutritive) prezintă o mare carență a solului și a apei în substanțe minerale nutritive, mai ales în calcar. De aceea flora prezentă, destul de săracă, este silită să se hrănească mai mult din particule eoline și din precipitații atmosferice. Din cauza mușchilor ce vegetează abundent, mai ales a celor din genul Sphagnum, solul și apa au devenit puternic acide, colorate în nuanțe gradate de brun. Flora bacteriană lipsește în totalitate de la câțiva centimetri de la suprafață, din cauza acidității și lipsei de oxigen, astfel explicându-se de ce polenul depus de-a lungul secolelor în strate succesive de turbă este conservat în condiții optime.

ezervația Tinovul Mare este situată în Depresiunea Dornelor, caracterizată printr-un mozaic de elemente specifice, aparținând pe de o parte ariei vulcanice și flișului transcarpatic, iar pe de alta, ariei de cristalin și flișului extracarpatic.

Tinovul Poiana Stampei s-a format pe depozitele aluviale andezitice ale terasei pârâului Dornișoara. Depresiunea Dornelor face parte din aceeași mare unitate geomorfologică a Culoarului Bârgău — Dorna — Moldova și este de origine tectono-vulcanică. La confluența Dornei cu Dornișoara, datorită reliefului depresionar și a bogăției apelor de precipitații și subterane, s-au format numeroase tinoave caracteristice acestei regiuni.

Teritoriul rezervației se înscrie în ținutul climatic de munte cu temperaturi medii ale lunii ianuarie sub—6 grade C, iar ale lunii iunie sub 14 grade C, umiditatea relativă a aerului fiind de 80%. Gerurile sunt destul de frecvente, iar stratul de zăpadă se menține pe o durată mai mare de o sută de zile.

Foto: (c) poianastampei.ro

În prezent, specia lemnoasă dominantă în Tinovul Poiană Stampei este pinul silvestru — care vegetează greu, ajungând la diametre cuprinse între 10 și 22 centimetri, la vârste de circa o sută de ani , mesteacănul pufos și unii hibrizi ai acestuia, specii ca scorușul, plopul tremurător și molidul — care alcătuiesc zona de protecție. Flora erbacee este alcătuită din specii acidofile: feriga, merișorul, afinul, răchițeaua, ruginarea, vuietoarea, rogozul, iar dintre mușchi, Saphagnum wulfianum, relict arctic și subarctic caracteristic unor zone periferice de zăvoaie de tip finlandic.

Fauna, pe lângă reprezentanții caracteristici zonei montane, cuprinde unele relicte cu areal foarte îndepărtat, Groenlanda, Scoția, Extremul Orient, cum ar fi Macrobiatus dubrus, necunoscut în Europa Centrală și sudică, furnicile Fornica fusca picea și păianjenii Tetragantha pinicola, Therium undulatum și Drasodes margaritella. Tinoavele oligotrofe conservă atât speciile relicte, cât și pe cele actuale, arătând succesiunea speciilor de-a lungul timpului, existența lor fiind extrem de valoroasă pentru studiul evoluției speciilor și pentru exploatarea rațională a turbei, pentru calitățile sale deosebite (curative, izolator, turbă medicinala, îngrășământ pentru flori).

Statutul rezervației nu permite vizitarea acesteia în scop turistic, accesul vizitatorilor în grupuri organizate în interes educativ sau științific fiind permis cu acordul custodelui, în prezența unui ghid, numai pe podețul de lemn care străbate tinovul.

Direcția Silvică Suceava colaborează cu Inspectoratul Școlar Județean Suceava, precum și cu alte instituții interesate, organizând acțiuni pe tematici legate de evenimentele anuale de mediu, precum și activități practice cu rol de conștientizare.

Totodată, Direcția Silvică Suceava a realizat un punct de informare la sediul Ocolului Silvic Dorna Candreni, unde se găsesc o bază de date informative și una de date fotografice.

Prima potecă tematică din Tinovul Mare Poiana Stampei a fost inaugurată în această toamnă, cu participarea elevilor de la Școala Generală Poiana Stampei.

În cadrul proiectului ”Tinovul Poiana Stampei — natură și turism în destinația ecoturistică Țara Dornelor” a fost amenajat un traseu nou ce se suprapune peste vechiul podeț ce străbătea aria protejată. Acesta a fost reparat și îmbunătățit cu sprijinul Asociației de Ecoturism din România (AER), în parteneriat cu Administrația Parcului Național Călimani (APNC). În acest fel, se dorește diversificarea ofertei de activități din Țara Dornelor, dar și punerea în valoare și evidențierea lumii ascunse a tinoavelor și a particularităților acestora, deosebit de interesante. Accesul pe poteca tematică se face de pe drumul spre Dornișoara, iar de-a lungul a 800 de metri de podețul ce străbate tinovul, panourile interpretative oferă informații despre modul de formare a acestor zone, animalele pe care le adăpostesc și importanța lor.

Turiștii și localnicii care vor parcurge acest traseu pot înțelege mai ușor de ce este important să protejăm anumite zone sensibile și care este rolul acestora.

AGERPRES/(AS,A—autor:Silvia Marcu, editor: Diana Dumitru)