Castelul Julia Hașdeu din municipiul Câmpina
Foto: (c) ANAMARIA TOMA / AGERPRES FOTO

“Muzeul Spiritismului” sau “Castelul Magului”, cum este cunoscut acest templu de la poalele Carpaților, este un monument ridicat de savantul Bogdan Petriceicu-Hasdeu în memoria fiicei sale, Iulia. Tânăra genială și primul român cursant al Universității Sorbona din Paris, Iulia Hasdeu a murit la vârsta de 18 ani, de tuberculoză. De la moartea sa, în 1888, Hasdeu a consacrat un adevărat cult fiicei sale, alegând, ca și Victor Hugo, calea spiritismului ca unic mod de a se consola și de a experimenta comunicarea cu lumea de dincolo.

Foto: (c) ghidulmuzeelor.cimec.ro

Astfel, în 1893, pe când se afla la Câmpina, în vizită la prietenul său, doctorul Constantin Istrati, Hasdeu, admirând parcul vast din vecinătatea proprietății acestuia, s-a hotărât să îl cumpere, pentru a înălța Castelul închinat memoriei fiicei sale defuncte. Un veritabil templu al viitorului și un simbol al ecumenismului religios, edificiul a fost ridicat între anii 1894 și 1896 după planuri desenate de Hasdeu, care ar fi fost inspirate de spiritul nemuritor al copilei sale, construcția conținând nenumărate elemente de simbolistică.

Foto: (c)ghidulmuzeelor.cimec.ro

Monumentul are un aspect ce utilizează elemente arhitectonice cu trimiteri către epocile Evului Mediu și predomină înfățișarea de fortăreață, de spațiu închis ezoteric, iar circumstanțele construirii sale nu au fost nici până azi dezlegate în totalitate. Manuscrisele arată că planul inițial al Castelului era altfel conceput, asemănându-se cu cel al unei catedrale. Treptat, însă, a fost modificat, în prezent fiind format din trei turnuri de piatră, cel din mijloc, cel mai înalt, fiind domul, care adăpostește “Templul”, unde se află, printre altele, o statuie de mari dimensiuni a lui Iisus Hristos. Lângă turnul din stânga existau două contraforturi, între care circula un lift pentru urcarea alimentelor la terasa medie, unde filologul obișnuia să petreacă multe ore în timpul zilelor călduroase.

Foto: (c) ghidulmuzeelor.cimec.ro

Intrarea principală în Castel este reprezentată de o ușă de piatră, care se rotește în jurul unui ax, și pe care se observă stema și deviza familiei Petriceicu Hasdeu (“Pro fide et patria “) și cuvintele lui Galileo Galilei (“E pur si muove”). Deasupra ușii se găsește Ochiul Lumii, iar pe creneluri este inscripționată data de 2 iulie — la care B.P. Hasdeu obișnuia să le aniverseze simbolic pe cele două Iulii din viața sa, soția și fiica. De altfel, 2 iulie este data la care a murit soția sa (1902).

Ușa este flancată de două tronuri de piatră, pe care sunt săpate cele șapte reîncarnări importante ale Iuliei, cele douăsprezece legi și simbolurile pitagoreice (pentagrama și cele șapte cercuri). Pe fiecare tron se află câte un sfinx feminin, păzitor al intrării. Ușile laterale sunt prevăzute cu grilaje simbolizând Soarele, ce au fost pictate în galben și albastru spre verde. În aceleași nuanțe erau colorate și vitraliile grilajelor, deasupra cărora se aflau două simboluri —Crucea în poziție verticală și dedesubtul ei Semiluna în poziție orizontală.

Ferestrele Castelului au, de asemenea, grilaje și vitralii tăiate de o cruce, iar la interior de o parte și de alta sunt amplasate oglinzi paralele cu un rol simbolic — tot ce intră pe acolo este recreat la infinit.

Foto: (c) ghidulmuzeelor.cimec.ro

Afectat de cele două Războaie Mondiale, castelul a necesitat reparații încă dinaintea morții constructorului său în 1907. Lucrările de restaurare au fost preluate, în 1924, de către Ateneul Popular “B.P. Hasdeu” din Câmpina, iar în 1955 a fost înscris pe Lista Monumentelor Istorice. Muzeul Memorial “B. P. Hasdeu” a fost deschis pentru vizitare în 1965, fiind închis după cutremurul din 1977, când a intrat într-un lung proces de restaurare. A fost redeschis publicului în februarie 1995, deși lucrările de restaurare nu se încheiaseră. Până în decembrie 1998 a fost secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, iar de la începutul anului 1999 se află în subordinea Consiliului Local și a Primăriei Municipiului Câmpina.

Astăzi, cei care trec pragul muzeului sunt atât iubitori de istorie și literatură, cât și cei pasionați de mistere. Pot fi admirate în cele șase săli, portrete ale membrilor familiei Hasdeu, obiecte, fotografii și documente originale, mobilier vechi de peste un secol, manuscrise și colecții ale revistelor conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, ediții princeps ale cărților savantului, dar și valoroase tablouri semnate de pictori renumiți precum Sava Henția, Nicolae Grigorescu, G.D. Mirea sau Diogene Maillart. La interior, monumentul este decorat cu frescă și stuco-marmură, în diferite culori.

Foto: (c) ghidulmuzeelor.cimec.ro

Prima sală este Salonul de primire a soției scriitorului, unde se află bustul de marmură al acesteia, iar a doua sală, Sufrageria, pe ai cărei pereți pot fi văzute portretele familiei pictate în medalioane înconjurate de lauri. Aceste săli, decorate cu coloane cu capitelii, se află în turnul din partea stângă a edificiului. Cea de a treia sală, Templul Castelului, este cel mai înalt turn, care are un pronaos cu oglinzi paralele și un altar. În mijlocul acestuia, unde se urcă pe trepte metalice, se află o statuie a lui Iisus, sculptată de Raphael Casciani. În această sală se pot observa și cele trei camere, cea albastră, cea roșie și cea verde, culori date de vitralii.

A patra sală este Biroul de lucru al lui B.P. Hasdeu, în care se află portretele savantului, al soției și al fiicei, iar a cincea sală este Camera cu cale, dedicată Iuliei, unde se află păpușa acesteia, bustul Iuliei Hasdeu, o sculptură de Ioan Georgescu, din marmură de Carrara, realizată în 1890, dar și jurnalul și caietul de matematică al Iuliei.

Foto: (c) ghidulmuzeelor.cimec.ro

În ansamblul expoziției, un loc important îl ocupă preocupările spiritiste ale lui Hasdeu, astfel că cea de-a șasea sală — Camera obscură, este cea unde aveau loc ședințele de spiritism. Aceasta are un porumbel de piatră, o lunetă astronomică, iar pe pereții săi sunt pictate simboluri precum un cap de înger, un triunghi și un fluture. Camera pentru ședințele de spiritism, biroul savantului și camera de zi se află în turnul din partea dreaptă al Castelului.

Foto: (c) ghidulmuzeelor.cimec.ro

Pesimist și singuratic, B.P. Hasdeu a trăit în straniul castel, timp de zece ani (1897-1907) încercând, prin practicile spiritiste, să comunice cu fiica pierdută. Pe lângă Castel, soții Hasdeu mai ridicaseră trei case, dintre care numai una mai există, în prezent adăpostind biblioteca, arhiva și sala de lectură a Muzeului.

De-a lungul timpului, s-a relatat că, în acest edificiu, au avut loc tot felul de fenomene aparent inexplicabile. Potrivit uneia dintre bizarele povești, în 1957, pe când castelul fusese transformat în cazarmă militară, un soldat a fost pus de superiori să scoată din clădire statueta lui Iisus Hristos. Deși acesta pare a fi cel mai ușor exponat din muzeu, n-a putut fi clintit, în cele din urmă fiind lăsat la locul lui, unde se află și astăzi.

Castelul de la Câmpina, alături de monumentul funerar al Iuliei Hasdeu din cimitirul bucureștean “Bellu”, este considerat unicul templu spiritist din lume. O incursiune între zidurile sale poate constitui momentul unei revelații prin contactul cu simbolurile și cu atmosfera pacifică a locului. După cum scria Caragiale, dincolo de aparențe omul va descoperi esența, căci “aici, în fiecare loc, materia spune ceva”.

AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță; editor: Irina Andreea Cristea)