Foto: (c) Globi.ro

Stat în Peninsula Arabă, Sultanatul Oman se învecinează la est cu Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Yemen, la nord cu Emiratele Arabe Unite și Golful Oman, la vest cu Golful Oman, la sud cu Marea Arabiei. Are capitala la Muscat. Limba oficială: araba. Religia: islam.

O îngustă câmpie nisipoasă de coastă (în Est și Sud) urcă treptat spre podișul deșertic Wadi Sama’il, străbătut de lanțul muntos Al-Hajar (2.980 m în Jabal Shams). În Sud-Vest se află Podișul Dhofar, relativ fertil, înconjurat de Munții Qarah, iar în Nord se extinde deșertul nisipos Rub’al Khali, lipsit de precipitații și nelocuit. Sultanatului Oman îi aparține și Peninsula Musandam (altitudine maximă 2.286 m), aflată mai la Nord, formând o enclavă în Emiratele Arabe Unite.

Clima este tropicală, deosebit de aridă, cu temperaturi medii anuale ridicate (Muscat: 23 grade Celsius în ianuarie și 34 de grade Celsius în iulie; sunt frecvente temperaturi de peste 50 de grade Celsius) și precipitații scăzute (80-130 mm/an). Vegetație xerofită sau absentă și faună foarte săracă. Zone naturale ocrotite incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO: Rezervația Naturală a antilopei arabice (Oryx arabica).

Potrivit informațiilor MAE, locuitorii actualului teritoriu al Omanului au prosperat din cele mai vechi timpuri de pe urma comerțului prin Oceanul Indian. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, noul sultanat creat la Muscat a semnat un tratat de prietenie cu Marea Britanie. Cu timpul, dependența Omanului față de consilierii politico-militari britanici a crescut, fără însă să devină o colonie britanică.

În anul 1970, Qaboos bin Said al-Said s-a proclamat sultan, funcție pe care o deține și astăzi. Programul său de modernizare a țării a deschis acesteia drumul către lumea occidentală, în același timp păstrând intacte relațiile strânse și de durată pe care această țară le-a avut cu Marea Britanie. Prin politica externă moderată și independentă, Omanul a căutat să mențină relații bune cu toate statele din Orientul Mijlociu.

Forma de guvernământ: monarhie. Șeful statului: sultan și premier Qaboos bin Said al-Said (sultan din 23 iulie 1970 și premier din 23 iulie 1972). Parlamentul este bicameral și este format din Majlis al-Dawla (Camera Superioară cu 71 de locuri) și Majlis al-Shura (Camera Inferioară cu 84 de locuri). Ultimele alegeri legislative au avut loc la 15 octombrie 2011 iar următoarele sunt programate pentru octombrie 2015.

Principalele atracții turistice sunt capitala Muscat unde vizitatorul poate admira drumul din piața de pește, clădirile cu balcoane din Muttrah Souk, Palatul Sultanului; forturile portugheze Al Jalali și Mirani din secolul al XVI-lea; plajele Yitti, Seifa sau Quiryat, sau grădinile cu leandrii din Dayqah, Shab și Tiwi; orașul Nizwa, capitala țării în secolele VI-VII, faimos pentru piețele de animale din zori și o destinație ideală pentru o scurtă excursie în munți; forturile și castelele din Nakhal sau Rustaq; vechiul oraș Sur, faimos pentru tradiția în construcțiile navale; Muntele Soarelui (Jebel Shams) de unde se poate privi în întunericul Wadi Ghul — Marele Canion la Arabiei. Cei pasionați de sporturi nautice pot face scufundări, windsurfing și navigație.

În ceea ce privește gastronomia, mâncărurile conțin în principal orez, smochine, fructe, pește și carne. Majoritatea mâncărurilor sunt gătite în tanour, un fel de gaură în pământ, în care se face foc.

Carnea este gătită timp de 24 de ore înainte de a fi consumată. Locuitorii servesc masa pe o pânză așternută pe podea. Mâncarea și băutura se iau întotdeauna cu mâna dreaptă. Un desert preferat este halvaua, făcută de obicei din susan și miere.

Cafeaua este neagră și tare, câteodată aromată cu cuișoare. Beduinii consideră lăcustele o delicatesă.

AGERPRES/(Documentare — Suzana Cristache Drăgan, editor: Marina Bădulescu)