Foto: (c) www.trazimsmjestaj.com

Fosta republică din componența Iugoslaviei este compusă din două entități: Federația Bosnia și Herțegovina (care ocupă aproximativ 51% din teritoriu și este formată din 10 cantoane), Republika Srpska (circa 49%). Pe lângă aceste entități, districtul autonom Brcko se află sub suveranitatea conducerii centrale.

Capitala statului este la Sarajevo, cel mai mare oraș, cu o populație estimată la aproximativ 370.000 de locuitori.

Populația totală a statului este de aproximativ 3.8 milioane de locuitori (conform recensământului din octombrie 2013), dintre care 62,55% în Federația BiH, 35% în Republica Srpska și 2,45% în districtul Brcko. Structura etnică cuprinde: bosniaci (48%), sârbi (37,1%), croați (14,3%). Limbile vorbite sunt bosniacă, sârbă și croată.

Ca repere geografice, Bosnia și Herțegovina se întinde între râul Sava și Marea Adriatică. Linia de coastă se întinde pe o distanță de circa 20 km, în apropierea orașului Neum. Relieful, dominat de munți și dealuri, este brăzdat de văile adânci ale râurilor, dintre care Drina, Urbas și Neretva sunt cele mai importante. În vest se află Munții Metaliferi (altitudine medie de 1.000 m) și cei mai înalți munți din țară, Alpii Dinarici (Vârful Maglic 2.386 m). În nord, pe valea Savei se întinde Câmpia Posavina.

Statul și-a declarat independența de Fosta Iugoslavie la 1 martie 1992, în urma unui referendum boicotat de bosniacii sârbi. Declararea independenței a fost urmată de tensiuni și incidente militare care au condus, la 6 aprilie 1992, la izbucnirea războiului. Sârbii au vizat partiția statului în funcție de liniile etnice de demarcație, interesul Croației s-a orientat spre securizarea teritoriilor locuite de croați, iar bosniacii musulmani au rămas loiali guvernului bosniac. În martie 1994, bosniacii musulmani și cei croați au semnat un acord prin care a fost creată Federația Bosnia și Herțegovina, punându-se astfel capăt conflictului croato-musulman. În decembrie 1995, războiul s-a încheiat prin semnarea Acordurilor de Pace de la Dayton, ce au consacrat structura actuală a statului.

Ziua de 25 noiembrie sărbătorește statalitatea și este aniversată în Federația Bosnia și Herțegovina. La această dată, în 1943, Consiliul anti-fascist al Bosniei și Herțegovinei (ZAVNOBiH) a adoptat rezoluția, care declara Bosnia și Herțegovina o comunitate a sârbilor, musulmanilor și croaților.

Bosnia și Herțegovina are o președinție alcătuită din trei membri (un bosniac, un croat și un sârb), aleși prin votul direct al poporului pentru un mandat de patru ani. Conducerea președinției tripartite se stabilește prin rotație, la fiecare opt luni. Președintele este șeful statului. Consiliul de Miniștri este însărcinat cu supravegherea politicilor externe, economice și fiscale, reprezentând guvernul național. Președintele consiliului, denumit și premier, este, în prezent, Vjekoslav Bevanda.

Vjekoslav Bevanda, președintele Consiliului de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei, membru al Uniunii Democrate Croate din Bosnia și Herțegovina, în timpul unei conferințe de presă susținută împreună cu Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European, la finalul unei întâlniri desfășurata la Consiliul European, la Bruxelles (9 martie 2012)
Foto: (c) Ștefan MICSIK / AGERPRES ARHIVĂ

Principala instituție a Comunității Internaționale în țară, potrivit MAE, este Oficiul Înaltului Reprezentant (OHR), creat prin Acordul de la Dayton. OHR are ca principală atribuție supravegherea implementării aspectelor civile ale Acordului. Din 1997, OHR are puteri speciale de intervenție (Bonn Powers), care conferă Înaltului Reprezentant (HR) dreptul de a demite oficiali, de a impune legi, dacă constată că au fost încălcate Acordurile de la Dayton. La 16 iunie 2008, Uniunea Europeană a semnat Acordul de Stabilizare și Asociere (ASA) cu Bosnia și Herțegovina.

Relații bilaterale între România și Bosnia și Herțegovina

Relațiile diplomatice dintre România și Bosnia și Herțegovina au fost stabilite la 1 martie 1996, ambasada României la Sarajevo fiind deschisă la 28 martie 1998. Bosnia și Herțegovina a deschis ambasada la București la 20 noiembrie 2006.

La 18 noiembrie 1998, președintele Emil Constantinescu a efectuat o vizită de lucru în Bosnia și Herțegovina, prilej cu care a avut convorbiri cu cei trei membri ai președinției colegiale bosniace, musulmanul Alia Izetbegovici, croatul Ante Jelavici și sârbul Zivko Radisici. De asemenea, în iulie 1999, președintele Emil Constantinescu a participat, la Sarajevo, la Reuniunea de lansare a Pactului de Stabilitate.

La 30 aprilie 2001, președintele Ion Iliescu a efectuat o vizită la Sarajevo, unde a avut o întâlnire cu președintele conducerii colective a Bosniei și Herțegovinei, Zivko Radisici.

La 11 mai 2005, președintele României, Traian Băsescu s-a întâlnit cu președintele în exercițiu al Bosniei și Herțegovinei, Borislav Paravac, în marja Summit-ului SEECP de la București. La 7 iunie 2007, la București, a avut loc o întâlnire a președintelui Traian Băsescu cu omologul său bosniac, Nebojsa Radmanovic, în marja Summit-ului țărilor din Europa de Sud-Est — ‘Diversitatea culturală, punte între patrimoniu și cultura viitorului’. La 20 martie 2008, președintele României, Traian Băsescu, a efectuat o vizită oficială în Bosnia și Herțegovina.

La 2-4 aprilie 2008, delegația oficială a Bosniei și Herțegovinei, condusă de președintele Haris Silajdzic, a participat la Summit-ul NATO de la București, iar la 20 martie 2013, președintele Bosniei și Herțegovina, Nebojsa Radmanovic, s-a aflat în vizită de stat în România.

AGERPRES/(Documentare — Roxana Mihordescu, Doina Lecea; editor: Irina Andreea Cristea)