Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES ARHIVĂ

“Regiunea Baia Mare este cunoscută în țară și în lume datorită activității miniere, care are pe meleagurile maramureșene o istorie de peste 680 de ani. De-a lungul timpurilor această activitate a avut o intensitate fluctuantă, cunoscând o dezvoltare maximă între anii 1960-1990, când importante cantități de minereuri de plumb, zinc, cupru aur și argint au fost extrase din cele 11 exploatări miniere subterane, alături de faimoasele eșantioane minerale cu calități estetice deosebite numite flori de mină’, a spus directorul muzeului, prof. Ioan Denuț.

Ideea achiziționării de eșantioane minerale, care să stea la baza constituirii unei colecții și eventual a unui muzeu, a aparținut muzeografului Victor Gorduza, care în anul 1969 realiza prima achiziție a 533 de eșantioane pentru Muzeul Județean Maramureș.

În anul 1976 se decide înființarea unei Secții de Științe Naturale, care urma să gestioneze cele aproximativ 6.000 de eșantioane existente deja. Datorită dezvoltării și conjuncturii favorabile, în anul 1989, această secție, cu un patrimoniu de 14.000 de piese, se mută într-o locație nouă, unde se deschide la 6 noiembrie Expoziția permanentă ce funcționează și astăzi.

Trei ani mai târziu, la 10 decembrie 1992, Secția de Științe Naturale se desprinde din cadrul Muzeului Județean și se înființează Muzeul de Mineralogie Baia Mare — Maramureș. Ca o recunoaștere a prestigiului național și internațional dobândit și răspunzând unor necesități obiective de modernizare și dezvoltare, pentru îndeplinirea funcțiilor fundamentale ale unui muzeu — cercetarea științifică, valorificarea culturală și educația, autoritățile județene decid extinderea Muzeului printr-o construcție anexă, ce este inaugurată în anul 2011.

Astăzi, Muzeul Județean de Mineralogie “Victor Gorduza” Baia Mare conservă, studiază și valorifică științific, expozițional și educațional o colecție ce cuprinde 16.927 de eșantioane minerale, cu o mare diversitate varietate tipologică, 2.405 eșantioane fosile, 435 eșantioane de roci și 569 eșantioane de minereuri, însumând un patrimoniu de 20.336 piese.

Expoziția permanentă din clădirea actuală găzduiește peste 1.000 de eșantioane minerale și este organizată pe patru secțiuni: Secțiunea petrografie cuprinde prezentarea, sub forma unei machete mobile, a structurii geologice de ansamblu a zonei de nord-vest a României, precum și principalele filoane din zăcămintele bazinului minier Baia Mare. Rocile magmatice neogene formează cele mai semnificative depozite din regiune și intră în alcătuirea munților Oaș-Gutâi-Țibleș și a masivului Toroioaga. Sunt prezentate clasificarea și principalele tipuri petrografice — andezite, bazalte, dacite, riolite — precum și utilizările acestora ca roci ornamentale în construcții. Un loc aparte îl ocupă flora fosilă din Rezervația Științifică Chiuzbaia, situată la poalele masivului Igniș, cuprinzând eșantioane de diatomite cu impresiuni foliare, mărturia unei păduri de o excepțională bogăție, reprezentând unul dintre cele mai mari depozite de plante fosile neogene din Europa.

La secțiunea mineralogie informațiile prezentate se referă la procesele geologice de formare a mineralelor, prezentarea celor 7 sisteme cristalografice și a principalelor proprietăți fizice ale mineralelor: morfologie și concreșteri, culoare, luciu, transparență, clivaj și duritate. Eșantioanele minerale din colecția muzeului sunt prezentate în concordanță cu clasificarea generală pe clase, reliefându-se cele mai deosebite trăsături.

Elementele native sunt piesele de mase spongioase de aur de la mina Cavnic atrag atenția în mod deosebit, alături de eșantioane de cupru nativ și arsen nativ botroidal de mari dimensiuni.

Sulfurile și sulfosărurile sunt prezente majoritar în regiune, remarcându-se ca frumusețe: galena argentiferă de la mina Herja, blenda neagră lucioasă de la Rodna, calcopirita cu cristale mari strălucitoare de la Cavnic, cristale perfect cubice de pirită de la Țibleș, pirotina, arsenopirita și marcasita sub formă de cristale hexagonale tipice minei Herja, cinabru roșu aprins, cristale centimetrice de tetraedrit, singulare sau maclate de la mina Cavnic, jamesonitul — ‘vata minerală’ de culoare cenușiu-neagră de la mina Herja, auripigment și realgar în prisme transparente perfecte crescute pe cuarț de la mina Baia Sprie sau marcasita în combinație cu ametist de la mina Săsar sunt la fel de spectaculoase.

Un loc aparte în regiune îl ocupă stibina, cu eșantioane considerate dintre cele mai spectaculoase din lume: prisme groase lucioase de la mina Băiuț, agregate radiare de la mina Herja și, mai ales, cristalele aciculare foarte lungi, în parageneză cu baritină transparentă, provenite de la mina Baia Sprie.

Carbonații — calcitul apare într-o inimaginabilă gamă de forme și culori: incolor sau alb, galben, roz, roșcat, brun, cenușiu sau negru — varietate care apare numai în eșantioanele de la mina Herja. Formele ‘dantelate’, mamelonare, radiare cu aspect de petale de flori, dar mai ales formele sferice de la mina Herja de culoare alb/negru sunt unicate mondiale. Rodocrozitul, de culoare roz intens, în cristale romboedrice este excepțional reprezentat de eșantioanele de la mina Cavnic.

 Sulfații — baritina este unul din mineralele care au dus faima regiunii Baia Mare, culorile acesteia fiind foarte variate: incolor, alb-lăptos, galben, brun, roșu, cenușiu, albastru. Culoarea roșie intensă, unică pe plan mondial, se întâlnește numai la eșantioanele de la mina Baia Sprie. Baritinele albastre sau cristalele mari de culoare galben/negru de la mina Cavnic sunt eșantioane cu totul aparte. Gipsul se remarcă prin cristale transparente, sub formă de prisme de mari dimensiuni, de până la un metru, apărute la mina Cavnic. Cristale de culoare neagră pot fi văzute la eșantioanele de la mina Herja.

Halogenurile — sunt reprezentate de fluorină care apare în cristale cubice de culoare verde, violet și galben, cele mai mari provenind de la mina Cavnic.
Fosfații și wolframații — sunt expuse specii rare de wolframit, sub formă de cristale mari, prismatice, scheelit cu cristale bipiramidale de până la trei centimetri de la mina Baia Sprie și vivianit de la mina Ilba oferind unul dintre cele mai mari cristale din lume.
Silicații — cuarțul reprezentantul, cel mai de seamă, apare în zona Baia Mare sub cele mai diverse forme: dendritic cu aspect de coral, prisme lungi transparente, cuarț ‘brăduleț’ de la mina Cavnic sau ametistul de la valea Roșie sunt câteva dintre ele. Calcedonia de la trestia, de culoare albastră, jaspul și agatul roșu completează seria.
Există, de asemenea, un grup de mineralele descrise pentru prima dată ca specii noi, în urma studiilor pe eșantioane din minele regiunii Baia Mare: semseyitul cu agregate în rozete de 2-3 centimetri de cristale gri, fizelyitul în cristale lamelare, fuloppitul, andoritul și klebelsbergitul. Un loc aparte este dedicat mineralelor fluorescente — prin expunerea în lumină ultravioletă, calcitele roz și fluorinele oferă un spectacol de lumini.

Secțiunea zăcăminte — prezintă informații (localizare, hartă și secțiune geologică, forma și tipul de zăcământ, geneza, compoziția mineralogică) și eșantioane reprezentative de minereuri din zăcămintele hidrotermale, polimetalice și auro-argentifere, asociate magmatismul neogen, din județul Maramureș și arealele limitrofe: Turț, Ilba, Nistru, Săsar, Dealul Crucii, Herja, Valea Roșie, Baia Sprie, Șuior, Cavnic, Băiuț și Toroioaga, azi, mine închise.

De asemenea, sunt expuse, pentru a scoate în evidență pe lângă valoarea estetică și valoarea economică a acestor minerale, produse semifabricate și finite rezultate prin procesarea minereurilor: lingouri de aur și argint, bare, catozi și oxizi de cupru, țevi, table și lingouri de plumb, clorură cuproasă, seleniu și telur.

În secțiunea ‘flori de mină’ a muzeului sunt prezentate într-o manieră inedită și pot fi admirate unele din cele mai valoroase eșantioane minerale, cu valoare estetică deosebită — așa numitele ‘flori de mină’. Elementele surprinzătoare pentru vizitatori sunt concreșterile de cristale, mărimea acestora, morfologia exterioară (care uneori se prezintă ca forme geometrice perfecte sau duc cu gândul la diverse animale sau sculpturi moderne), jocuri de culori și străluciri, inimaginabile pentru lumea minerală.

Eșantioanele minerale din colecția Muzeului Județean de Mineralogie ‘Victor Gorduza’ Baia Mare sunt spectaculoase din punct de vedere estetic, dar și rare pe plan mondial, motiv pentru care unele din acestea sunt clasate în categoria tezaur a patrimoniului cultural mobil al României.

În cei 40 de ani de activitate, din care 25 în locația și structura actuală (sărbătoriți în 6 noiembrie 2014), Muzeul de Mineralogie a organizat 115 expoziții temporare în țară și străinătate. Din cele 41 de expoziții realizate în străinătate amintim: Viena (1982, prima expoziție organizată în străinătate), Austria (expoziție itinerantă în 10 localități, în perioada 1984 — 1986), Germania (1990, 2001 și 2002), Franța (1991), Austria (1991-1993), Franța (expoziție itinerantă la 8 muzee, în perioada 1995 — 1997, precum și 1999 și 2002), Monaco (2004), Ungaria (2005, expoziție itinerantă între 2006 — 2007 la 4 muzee și 2014), Belgia — Bruxelles (2007), Olanda (2008) și Chișinău (2013).

Activitatea Muzeului de Mineralogie din Baia Mare a fost recunoscută și apreciată pe plan local, național și internațional.

Astfel, Ministerul Culturii și Cultelor acordă Muzeului, în anul 2001, Premiul ‘Grigore Antipa’, primul de acest fel acordat unui muzeu din domeniul științelor naturii.

În anul 2004, Ion Iliescu, președintele României, conferă directorului Muzeului ‘Victor Gorduza’ Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler, iar în anul 2009 Consiliul Județean Maramureș îi conferă Diploma de Excelență.

Muzeul e unul dintre principalele puncte de atracție turistică din municipiul Baia Mare, fiind vizitat anual de mii de turiști români și străini.

AGERPRES/(AS — autor: Leontin Cupar, editor: Marius Frățilă)