Foto: (c) GEORGE CALIN / AGERPRES ARHIVA

“Am intrat în posesia unui document care atestă faptul că aceste cete de feciori din Țara Făgărașului sau zona Rupea datează de la 1765. El prevede că au fost înființate pentru întâia oară cetele de tineri, care erau organizate în preajma solstițiului de iarnă. De asemenea, acest document arată că în Comăna de Jos de lângă Făgăraș obiceiul “Obcina” se ținea la o gazdă unde se juca. Se mai precizează unele amănunte legate de port. Acestea erau straie românești, cioareci, zeche, căciulă și ceea ce era extrem de interesant este faptul că menționează că bărbații purtau părul înodat în două părți. Sigur că în timpul acelor vremuri bărbații aveau părul lung, motiv pentru care era purtat împletit în cozi”, a precizat, pentru AGERPRES, Ioan Pumnea, etnograf.

Cetele de feciori se constituie în ajunul Sf. Nicolae și se desfac în ziua de Sf. Ioan când în municipiul Făgăraș are loc festivalul cetelor de feciori, anul viitor va avea loc a X-a ediție.

Ceata este compusă din tineri, care își aleg o gazdă, de regulă din rândul celor care formează ceata de feciori, gazda fiind locul de întâlnire până la Sf. Ioan.

În ziua de Sf. Nicolae se aleg funcțiile pe care le îndeplinește fiecare fecior din ceată: vătaf, purtătorul de steag, specific fiecărei cete de feciori, responsabil cu organizarea balurilor de Crăciun și de Sf. Vasile, casier și alte funcții care sunt îndeplinite cu mare strictețe. Când ceata este la gazdă, steagul, care de regulă este o prăjină foarte înaltă, decorată cu diverse ștergare cu motiv național, este amplasat la poartă, cât mai bine ancorat pentru a nu fi furat de alți tineri, care nu fac parte din ceata de feciori.

În seara de Crăciun se umblă la colindat în tot satul începând de la casele celor mai importanți oameni din sat, primar, preot, apoi la fetele nemăritate, până se termină toate familiile. Ceata de feciori este însoțită la colindat de unul, doi lăutari.

În prima zi a Crăciunului, Ceata de feciori merge la slujba de la biserică unde colindă, apoi organizează un mare bal la Căminul Cultural, la care de regulă participă toată comunitatea. Poate fi organizat și a doua și a treia zi de Crăciun, dacă tinerii din ceată nu sunt obosiți, având în vedere că încep pregătirile pentru a merge cu uratul în 31 decembrie, după care în ziua de Sf. Vasile se organizează din nou un bal la Căminul Cultural.

“Este cel mai bine păstrat obicei din Țara Făgărașului. Am observat că tinerii încă se preocupă destul de mult pentru ca acest obicei să se păstreze în continuare așa cum l-au lăsat strămoșii lor. Anul trecut au participat la festivalul cetelor de feciori de la Făgăraș un număr de 34 de cete, ceea ce este extraordinar, în condițiile în care știm foarte bine că o mare parte a tinerilor de la sat studiază sau lucrează la oraș și nu mai au timp pentru acest obicei”, a precizat pentru AGERPRES, Adrian Vălușescu de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brașov.

În ziua de Sf. Ioan toate cetele de feciori participă în municipiul Făgăraș la festivalul dedicat acestui obicei. Înainte de parada cetelor, acestea participă la slujba de Sf. Ioan de la Catedrala ortodoxă, unde fiecare cântă câte un colind specific zonei de unde vine.

Obiceiul colindatului de ceată bărbătească a fost inclus pe lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO, în luna decembrie 2013. Municipalitatea din Făgăraș încearcă să acceseze fonduri europene pentru înființarea unui muzeu al cetelor de feciori, pentru costume, dar și pentru editarea textelor colindelor specifice fiecărui sat din zona Făgărașului.

AGERPRES/(AS-autor: Jana Pintili, editor: Diana Dumitru)