Universitatea din București, 12 august 1971
Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN / AGERPRES ARHIVA

Considerată monument arhitectonic, clădirea uneia dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România a fost construită după planurile arhitecților Alexandru Orăscu (la vremea aceea arhitectul orașului București), Slater și Benes. Ea își are originea în vechea Academie Domnească de la Sfântul Sava, întemeiată la 1694 de Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești (1688-1714), la îndemnul învățatului stolnic Constantin Cantacuzino.

În anul 1857 a avut loc ceremonia punerii pietrei fundamentale la începerea lucrărilor pentru noua clădire care urma să poarte titlul de ”Academia Română din București”, formată din gimnaziu și cele două facultăți de legi și inginerie, muzeul, biblioteca, pinacoteca, tipografia ”școalelor” și internatul elevilor.

Palatul Universității București, 30 iunie 1997
Foto: (c) PAUL BUCIUTA / AGERPRES ARHIVA

Ansamblul clădirii era format dintr-un corp central, dominant, și două corpuri laterale, unite între ele prin corpuri de legătură mai joase. În partea centrală se înălțau șase coloane masive în stil ionic, unite în partea de sus printr-o lată arhitravă susținând coronamentul triunghiular, împodobit cu sculpturi alegorice, care o înfățișau pe zeița înțelepciunii, Minerva, încununând o figură cu o liră în mână reprezentând poezia. La dreapta și la stânga zeiței, se aflau nuduri drapate care simbolizau științele și artele. Deasupra unghiului din vârf al frontonului, un mare vultur cu aripile deschise și câte o himeră deasupra celorlalte două unghiuri închideau construcția.

Dacă la data înființării, Universitatea din București reunea, într-un singur corp, Facultățile de Drept, Științe și Litere și Filosofie, în 1964 ea avea 12 facultăți (Matematică-mecanică, Fizică, Chimie, Biologie, Geologie-geografie, Filosofie, Istorie, Limbă și literatură română, Științe juridice, Facultățile de limbi și literaturi slave, limbi și literaturi romanice, clasice și orientale, limbi și literaturi germanice), iar numărul studenților se ridica la 13.435.

Clădirea Universității București, 10 iunie 1989
Foto: (c) TRAIAN PROSAN / AGERPRES ARHIVA

După anul 1990, s-a remarcat un proces de renaștere a Universității din București prin crearea de noi facultăți, înființarea de noi catedre și centre de cercetare, mărindu-se semnificativ numărul de studenți, înregistrându-se o creștere spectaculoasă a contactelor și colaborărilor internaționale. Universitatea din București este, totodată, prima instituție de învățământ superior din țară care a elaborat un program de reformă, o strategie de dezvoltare pe termen lung.

Instituția Universității din București a fost creată de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), prin Decretul nr. 765 din 4/16 iulie 1864.

Universitatea din București, 28 aprilie 1989
Foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES ARHIVA

Constituirea Universității București, ca instituție didactică și științifică de cel mai înalt nivel, a marcat un moment important în dezvoltarea și modernizarea învățământului, științei și culturii românești.

AGERPRES/(Documentare — Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță)