Fotografii: (c) Paula Neamțu / AGERPRES FLUX

Banatul, peninsulă apărată din trei părți de apă (Mureș, Tisa și Dunăre), dispune, pe lângă diversitatea bio-geografică, etnică și culturală, și de un enorm potențial de patrimoniu, iar instituția chemată să-l valorifice și să-l conserve este muzeul.

În acest sens, Muzeul Banatului Montan este reprezentantul județului Caraș-Severin, derulând o activitate arheologică și de cercetare pentru un spațiu geografic de aproximativ 9.000 km. pătrați.

Povestea Muzeului Banatului Montan din Reșița începe în anul 1957 când, pe fondul unui oraș eminamente industrial, societatea civilă a solicitat înființarea unei ”oaze culturale”.

Importanța instituției a crescut din anul 1968, deoarece, muzeul orașului Reșița devenea Muzeul de Istorie al județului Caraș-Severin. Industrializarea în forță a orașului în perioada comunistă a marcat nefericit și destinele muzeului reșițean, care a fost nevoit să-și mute sediul și patrimoniul în mai multe locații, începând cu anul 1976 și până în anul 1987, când a fost finalizată construcția actuală a muzeului din Reșița.

Patrimoniul muzeal s-a înfiripat prin donații particulare, într-o primă fază apoi, prin cercetările de teren, s-a îmbogățit și cu artefacte din descoperiri arheologice de pe întreg teritoriul județului.

Muzeul adăpostește în depozitele sale colecția de arheologie, care cuprinde peste 19.000 de artefacte ce ilustrează locuirea în acest spațiu încă din Paleolitic, o bogată colecție de numismatică, ce grupează 15.000 de monede, dar și costume populare, dovezi vii ale simțului estetic al bănățencelor, plăci foto și fotografii, ”martorii oculari” ai trecutului industrial al zonei, dar și afișe de cinema și, mai nou, discuri audio, adică tot atâtea valențe date trăirilor și trecerii, simțurilor și bucuriei de a te întâlni cu alte vremuri.

PUBLICITATE

”Sălile de expunere oferă mostre ale colecțiilor în fața publicului fiind — rânduite — în spirală, caracteristică dată de arhitectura imobilului, varianta reșițeană a Muzeului Guggenheim. Expozițiile comprimă în mesajul lor diversitatea culturală, etnică, și chiar geografică. Astfel, suntem întâmpinați de expoziția — Portul popular la Dunărea de Jos apuseană. Identitate și alteritate — al cărei mesaj este că Banatul a ființat întotdeauna ca un spațiu multietnic și multicultural, consecință a melanjului de populații care au conviețuit aici. Piese deosebite, aparținând fondului etnografic al Muzeului Banatului Montan, sunt însoțite de o documentație fotografică ce ilustrează ipostaze de ieri și de azi ale portului popular’, explică Livia Magina, cercetător în cadrul Muzeului Banatului Montan.

Periplul se continuă cu o expoziție deosebită de artă naivă cu tablouri din colecția pictorului reșițean Mihai Vintilă, inspirate din viața satului. Expoziția ”Europa în flăcări” a fost montată pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la începerea Primului Război Mondial. Prin intermediul obiectelor simbolice și a instrumentarului de luptă — armament, obiecte personale ale soldaților, fotografii de pe front, medalii, insigne, hărți, documente și cărți — se încearcă și o conturare a viziunii soldatului, dar și a celor de acasă, cu toții aflați sub impactul conflagrației.

”Muzeul Banatului Montan găzduiește și expoziția ‘Bogăția din adâncuri’. Florile de mină reprezintă un pretext de a arăta cât de fantastic poate fi subsolul acestei regiuni. Cu o imensă baghetă magică, în creuzete neștiute și fierbinți, natura, mare alchimist, creează de mii de ani, dinainte de dinozauri și mamuți, bijuterii pe care le ascund în subteran aceste flori de mină. Niciun alt meșteșug de pe lume nu dă naștere unor asemenea splendori, cu atât mai mult cu cât trebuie căutate în măruntaiele pământului, labirintic, febril. Luând forme bizare, ca-ntr-un vis de copil, fiecare dintre acestea este unică și te determină, într-un impuls al imaginației, să le botezi: Valurile mării, Mica Sirenă, Palatul de sub ape, Pânza de păianjen, Dalia neagră, Kilimandjaro, Ploaie de aur…’, spune cercetătorul Livia Magina.

Mineralele provin din minele de la Dognecea și Ocna de Fier.

Trecând mai departe, muzeul oferă o poveste și mai fascinantă, prin intermediul expoziției ‘De la piatră la… computer. Investigații în lumea scrisului’. Practic, este vorba despre trei povești într-o poveste: a caracterelor, a materialului-suport, a instrumentelor de scris. Dacă la început a fost Cuvântul, mai apoi el a fost dat pietrei, lemnului, metalului, pergamentului ori hârtiei, în latină, în maghiară, germană, cu litere chirilice ori latine, cu stylusul ori cu tastatura, toate reflectând evoluția și necesitatea de schimbare a societății. Cărămida cu scris cursiv de la Gornea, una dintre puținele de acest fel de pe teritoriul țării noastre, argumentează prin prezența sa în vitrină o tehnică aparte de scriere. Diploma militară sau monedele romane definesc o altă latură a impactului scrisului în societate.

De toate aceste expoziții se pot bucura toți cei care trec pragul Muzeul Banatului Montan din Reșița, acolo unde un mic, dar inimos personal, condus de prof. univ. dr. Dumitru Țeicu, face muncă de cercetare asiduă. Mai exact, în perioada post-comunistă, muzeul s-a integrat perfect prin cercetări, expoziții, conferințe științifice internaționale, prin programe europene, în fluxul cultural al acestui spațiu dunărean și european.

Activitatea departamentului de cercetare din cadrul muzeului s-a evidențiat prin elaborarea de lucrări privitoare la istoria și arheologia regiunii și prin editarea de documente. Cooptarea cercetătorilor instituției în echipe de cercetare din marile centre universitare și academice (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Institutul de Istorie George Barițiu, Cluj—Napoca), dar și derularea propriilor proiecte de cercetare transfrontaliere în cooperare cu vecinii din Serbia, dovedesc o calitate profesională deosebită a acestora. Banatica, anuarul muzeului, cu o tradiție de peste 30 de ani, reunește între coperțile sale studii și articole ale cercetătorilor din țară dar și din străinătate (Anglia, Ungaria), fiind indexat în mai multe baze de date de profil.

AGERPRES/(AS — autor: Paula Neamțu, editor: Adrian Drăguț)