Fotografii: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FLUX

“Evenimentul de astăzi este legat de proiectul Muzeului Municipiului București de a deschide cât mai multe spații pentru public, noi muzee”, a declarat directorul instituției, Adrian Majuru.

El a precizat că trei muzee sunt, în șantier, în momentul de față, cu finanțare europeană: Vila Doctor Nicolae Minovici, Casa Costică Cesianu de pe Calea Victoriei și Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.

“În doi ani vom avea trei muzee noi. Vom avea foarte mult de muncit, dar, alături de colegii mei, vom reuși”, a spus Majuru, care a mai anunțat că anul viitor se va deschide o expoziție permanentă la Muzeul George Severeanu.

În noul spațiu din Muzeul Aman sunt prezentate tablouri din depozitul instituției, restaurate de specialiștii Muzeului Municipiului București, cuprinse în seria “Vindecări miraculoase” având ca tematică scenele țărănești, naturi statice cu flori și fructe și portrete.

“Majoritatea lucrărilor au fost într-o stare accentuată de degradare, ele fiind restaurate special pentru acest eveniment”, a declarat, pentru AGERPRES, șeful Secției Restaurare a Muzeului Municipiului București, Ioan D. Popa.

El a anunțat că, după restaurarea unor alte lucrări aflate în depozite, va fi regândit Atelierul Mare din Muzeul Aman, unde se va reamenaja panotarea lucrărilor, acestea având o tematică similară celor expuse în sala inaugurată marți.

Un proiect al Editurii Noi Media Print 2014, al cărui prim exemplar — semnal a apărut printr-un parteneriat cu UNArte, volumul “Theodor Aman. Renaștere și edificare” de Marian Constantin se dorește un omagiu adus personalității marelui artist, în anul când se împlinesc 150 de ani de la fondarea Școlii de Belle-Arte și 145 de ani de la inaugurarea Muzeului Aman.

Autorul a declarat pentru AGERPRES că în iarna anului viitor cartea va vedea lumina tiparului în două ediții, română și engleză.

Pictorul Theodor Aman (1831—1891) și-a deschis prima expoziție retrospectivă în 1883, la București, urmată de o a doua în anul 1890.

În atelierul lui Aman au pășit toate personalitățile importante ale epocii, iar tablourile sale au surprins evenimentele din 1848, 1859, 1866 și 1877.

Primul muzeu de artă din Capitală, Muzeul “Theodor Aman” a fost deschis pentru public începând cu 1908. Imobilul este casa în care a trăit și a creat peste 22 de ani artistul, cel care a conceput fiecare detaliu al clădirii, de la proiectul de arhitectură pus în practică de antreprenorul german Fr. Scheller între anii 1867-1869, până la decorația exterioară și cea interioară (vitraliile, pictură murală, medalioanele sculptate pe uși, pictura aplicată pe uși, mobilierul sculptat, lambriurile și soba din atelier, stucatura tavanelor).

În anul 1904, soția sa, Ana Aman, donează statului casa cu operele artistului rămase în colecția personală după moartea sa, obiectele și tot mobilierul.

Muzeul găzduiește un mare număr de tablouri ale artistului, Colecția Theodor Aman cuprinzând compoziții istorice, peisaje, naturi moarte, portrete. Alături de uleiuri și pânze reprezentative, muzeul posedă o amplă colecție de gravuri, tehnică pe care Aman a experimentat-o către sfârșitul vieții.

În 2004, au început lucrările de consolidare a clădirii, lipsa fondurilor ducând la prelungirea duratei lucrărilor de la trei la cinci ani, în aprilie 2009 muzeul fiind deschis parțial marelui public. În mai 2013, cu prilejul Nopții Muzeelor, instituția și-a redeschis integral porțile, după aproape zece ani de restaurări și reparații.

Clădirea a mai fost reparată, parțial, în anii 1920 și în anii 1960, dar nu fusese consolidată după cutremurele din 1940 și 1977.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu)