Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES ARHIVĂ

Ideea înființării unui muzeu al căilor ferate a apărut în 1924. Cu această ocazie, au fost salvate de la dezmembrare mai multe locomotive și vagoane vechi, care staționau prin diferite depouri. Ca o soluție de moment s-a recurs la gararea pe liniile din parcul Stadionului Giulești a întregului material rulant salvat. Toate celelalte exponate au fost etalate în condiții improvizate, într-o sală de 45 m lungime din cadrul arenelor aceluiași stadion. Aici s-a format nucleul Muzeului Ceferiștilor.

Curând după deschiderea acestui muzeu a izbucnit al Doilea Război Mondial. În timpul bombardamentelor anglo-americane din primăvara anului 1944 a fost atins și stadionul Giulești, inclusiv muzeul, când au fost distruse multe dintre exponate. Ceea ce mai rămăsese din colecția muzeului distrus a fost depozitat într-o sală de la parterul Palatului administrativ C.F.R.

În primăvara anului 1953 a fost înființat Muzeul Tehnic al Căilor Ferate, amenajat în actuala clădire din Calea Griviței nr.193 B, care se află în imediata apropiere a Gării de Nord din București. În iulie 1968, muzeul a fost închis pentru reamenajare și a fost redeschis cu ocazia sărbătoririi centenarului liniei București Filaret-Giurgiu, în anul 1969.

Din cauza lucrărilor pentru construirea stației de metrou ”Gara de Nord”, în 1991 a fost demolată mica hală ce adăpostea garnitura Călugăreni, iar exponatele au fost mutate în celelalte săli ale muzeului sau conservate în depou.

În patrimoniul Muzeului Căilor Ferate Române se află garnitura trenului care a făcut prima cursă pe o cale ferată în România, în luna octombrie a anului 1869, între București și Giurgiu, fiind tras de locomotiva cu abur Călugăreni. Locomotiva Călugăreni a circulat timp 31 de ani, între 1869 și 1900, pe linia București-Giurgiu, după care, locomotiva a rămas la depou și a fost folosită doar pentru a executa manevre. Locomotiva Călugăreni, care a remorcat trenul festiv la serbările Ceferiadei din anul 1939, a fost expusă în Muzeul CFR de la stadionul Giulești.

În timpul bombardamentelor din 1944, locomotiva a suferit serioase avarii. A fost reparată și, începând din 1953, s-a expus la Casa Tehnică a căilor ferate. În anii 1969 și 1994 a suferit reparații capitale pentru a remorca de la București la Giurgiu și retur trenurile de epocă cu ocazia centenarului și, apoi, a împlinirii a 125 de ani de exploatare a căii ferate București — Giurgiu. Garnitura trenului Călugăreni, compusă din locomotivă și 3 vagoane de tip clasă, și anume clasa a I-a, a II-a și a III-a, se află pe o linie din incinta Remizei CFR Mogoșoaia, într-un hangar special amenajat, destinat vagoanelor speciale, reducând la minim degradarea fizică a vagoanelor, fiind ferit de soare, ploaie și zăpadă. Viteza maximă de circulație a acestui tren este de 30 km/h. În muzeu este expusă o machetă a locomotivei.

Tot în Muzeul CFR a fost expusă prima locomotivă realizată la Reșița, în anul 1873, machete reprezentând locomotive construite în țară, macheta unei instalații de centralizare electrodinamică cu relee, înzestrată cu bloc de linie automat și cu instalații dispecer.

Colecția muzeului mai cuprinde vagoane, telegraf Morse (1869), fotografii, acte vechi, costume de ceferiști, obiecte cu caracter memorial legate de personalități cum ar fi Anghel Saligny (1854 — 1925) și Elie Radu (1853 — 1931), cu realizări deosebite în domeniul podurilor feroviare.

Din ordinul conducerii Ministerului Transporturilor s-au fișat și înregistrat în actele contabilității Centrului de Perfecționare o mulțime de exponate originale reprezentând vagoane, pluguri și locomotive cu aburi. Acestea sunt în custodia Muzeului CFR și sunt păstrate în incinta unor depouri din țară. De exemplu, locomotivele cu aburi de la Muzeul de Locomotive de la Depoul  Sibiu, în majoritate covârșitoare, sunt proprietatea Muzeului CFR din București.

Câteva locomotive cu aburi care fac parte din patrimoniul național: locomotiva cu abur 046 Călugăreni, de la Depoul București Călători; locomotiva cu abur 1467, de la Depoul Sibiu; locomotiva Diesel Electrica 241-242, de la Depoul Dej-Triaj.

Alături de acestea, în incinta Muzeului Căilor Ferate sunt exponate care fac parte, de asemenea, din patrimoniul national: firmanul sultanului Abdul Medjid din 1857; masa de cabinet, cu placă de marmură, ce a aparținut inginerului Anghel Saligny; pulverizatorul Gheorghe Cosmovici; injectorul de păcură Theodor Dragu; certificat de activitate al inginerului I.V. Cantacuzino emis de Căile Ferate Elvețiene.

În sălile muzeului exponatele sunt prezentate publicului larg în mai multe moduri. Sala principală adăpostește machete de locomotive cu abur, lucrate artistic, printre care la loc de frunte se află renumita Pacific. Tot aici este o enormă dioramă care înfățișează, prin exponatele sale, evoluția vagoanelor și a locomotivelor de-a lungul timpului.

Interiorul Muzeului CFR, 1965
Foto: (c) MARIA POSTELNICU / AGERPRES ARHIVĂ

Interiorul Muzeului CFR, 1965
Foto: (c) MARIA POSTELNICU / AGERPRES ARHIVĂ

În mijlocul acesteia se află o superbă garnitură a unui tren de epocă, alcătuită dintr-o locomotivă cu abur 231, plus două vagoane de marfă, unul acoperit și altul descoperit. Garnitura are o lungime de 9 m, locomotiva fiind de 5 m, cu tot cu tender.

Locomotiva trenului de epocă, 1883
Foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES ARHIVĂ

Se află aici și plăci (unicate) ce au fost montate pe vechile locomotive cu abur: Maffei, Hanomag, Reșița și altele.
Macheta funcțională, demonstrativă, pe care circulă minitrenulețe într-un decor interesant, este un punct de mare atracție pentru copii.

Machete în interiorul Muzeului CFR, 1983
Foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES ARHIVĂ

Machete în interiorul Muzeului CFR, 1983
Foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES ARHIVĂ

Machete în interiorul Muzeului CFR, 1983
Foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES ARHIVĂ

În sala mijlocie există machete de vagoane de marfă și de călători care reproduc până la cele mai mici detalii modelele adevărate. Tot acolo există o masă a impiegatului de mișcare din secolul al XIX-lea, dotată cu toată aparatura specifică. De asemenea, sunt expuse: o centrală de ceasuri Siemens-Halsche, vechi unelte de lucru la calea ferată, precum și un drapel care a aparținut societății sindicale a mecanicilor de locomotivă din Cluj din anul 1927. Acesta face parte din patrimoniul național.

Sala din mijloc mai găzduiește o bicicletă mecanică (drezină) care circula pe calea ferată între cele două Războaie Mondiale. Un interesant tunel desparte sălile între ele. Un hol de trecere adăpostește felinare cu gaz originale. Ca o curiozitate, tot aici există un minifelinar care funcționa cu ulei de rapiță, folosit de însoțitorul de tren.

În ultima sală sunt exponate de mare valoare istorică ce ar face cinste oricărui muzeu al lumii. Dintre acestea, putem menționa: biroul original al inginerului Anghel Saligny (masa de lucu, călimara argintată, ochelari, tablouri, covor, trusa tehnică și o masă din marmură cu vechea hartă a țării), donat de familia sa — patrimoniu național; teleimprimator rapid Hughes (30 de cuvinte/min, fără decodificarea mesajului, cu un design unic — clape de pian); firmanul sultanului Abdul Medjid (1857) — de concesionare a liniei de cale ferată Cernavodă-Constanța; dosarul de răscumpărare a liniei în 1862 de către Statul Român; teleimprimator Siemens cu taste metalice; sabie — ținuta de gală — CFR; medalii de o valoare deosebita; uniforme, șepci, ceasuri din toată Europa; cutia de unsoare Gheorghe Cosmovici — o mare inovație care facilita funcționarea locomotivei cu abur cu posibilitatea schimbării uleiului la trei ani; piese originale de la vechile locomotive cu abur.

Machete, 2013
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES ARHIVĂ

Machete, 2013
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES ARHIVĂ

Machete, 2013
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES ARHIVĂ

După o lungă perioadă cât nu a fost accesibil publicului, muzeul a fost redeschis la 16 mai 2012. Cu acest prilej a fost inaugurată cea mai mare dioramă feroviară la scara 1:87 din România. Diorama are dimensiunile de 14.4 x 4 m, are 260 m de șine (H0 + H0e) dispuse pe 3 nivele, și este complet automatizată.

Materialele și documentele care alcătuiesc colecția muzeului ilustrează evoluția mijloacelor de transport feroviare în general, o atenție aparte fiind acordată dezvoltării Căilor Ferate Române.

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, redactor Arhiva foto: Vlad Rușeanu, editor: Horia Plugaru)