Muntele Tâmpa se află în fondul forestier proprietate publică a municipiului Brașov, separând ca un imens parc natural vechiul cartier din Schei și cetatea din centrul istoric din nord-vest de cartierul mai nou – Valea Cetății, din zona de sud-est a orașului.
Foto: (c) BOGDAN BARBULESCU / AGERPRES ARHIVA
Tâmpa face parte din Masivul Postăvarul, are o înălțime de 960 de metri față de nivelul mării, situându-se cu circa 400 de metri deasupra Brașovului, muntele aducându-i orașului denumirea consacrată de “orașul de la poalele Tâmpei”. Puțini sunt vizitatorii care nu sunt tentați să urce muntele pe traseele existente sau cu telecabina pentru a admira superba panoramă a Brașovului.
Săpăturile arheologice au atestat faptul că acest munte a fost strâns legat de istoria orașului din cele mai vechi timpuri, iar numele lui a fost dat de popoarele care l-au stăpânit. Au fost găsite urme ale cuceritorilor romani care ar fi numit muntele Tempus/Temporis, cu referire la sacrificiile făcute de daci în cinstea zeului timpului, Uranus. De aici, denumirea de tempus/timp în limba latină s-ar fi transformat în Tempea /Tâmpa.
Mai aproape de zilele noastre, cavalerii teutoni au preluat denumirea și au tradus-o în limba germană, cetatea timpului sau a lui Kronos devenind Kronstadt, nume purtat și de oraș. Vârful și șaua muntelui Tâmpa au fost locul în care s-a construit cetatea Brașovia, apărată din trei părți de versanții abrupți și din partea de sud de zidul gros al cetății. Autoritățile locale au în plan refacerea Cetățuii pentru a fi inclusă în obiectivele de vizitare ale orașului. Cetatea a servit ca loc de refugiu al populației în fața cotropitorilor și nu a putut fi cucerită niciodată, dar a fost cedată învingătorilor în urma unor tratate.
Muntele Tâmpa este o rezervație naturală cu o suprafață de 188,2 hectare având drept scop protejarea și conservarea peisajului, a speciilor de floră și faună, considerată a fi unica rezervație naturală din lume în mijlocul unui oraș. Din timpuri străvechi au existat, în pofida marilor nevoi de lemn, strădanii de a menține pădurea de pe Tâmpa, exploatarea acesteia fiind interzisă. Inventarul de plante al Tâmpei este remarcabil: 458 de plante superioare și peste 40 de specii de mușchi. Un mare număr de plante de pe teritoriul rezervației sunt protejate la nivel național și european cum sunt: mătăciunea, capul șarpelui, laleaua pestriță, crucea voinicului, cununița, zambila sălbatică, dedițelul, nemțișorul.
Fauna de insecte este deosebit de bogată, fiind înregistrate 975 de specii de fluturi nocturni și diurni. Dintre speciile de insecte cu statut special de protecție fac parte fluturii Callimorpha quadripunctaria, albăstrelul mare al cimbrișorului, apollo negru și rădașca. Totodată, pe Muntele Tâmpa trăiesc peste 110 specii de păsări, dintre acestea, de importanță conservativă deosebită fiind bufnița, huhurezul mare, minunița, ghionoaia sură, ciocănitoarea neagră. Jderul de copac, veverița și ursul brun sunt specii cu o prezență permanentă în zonă. În mod sporadic apar râsul, pisica sălbatică, și exemplare izolate de căprior și cerb. Zona este destinată relaxării, plimbărilor, admirării peisajului, observațiilor floristice și faunistice cu respectarea regulilor de protecție a mediului.
Pe Muntele Tâmpa se poate ajunge pe diverse drumuri, unul dintre acestea fiind format din cele 25 de serpentine care pornesc din orașul vechi și care au fost făcute de Ocolul Silvic în anul 1837. Un alt drum, treptele lui Gabony sau Drumul Cavalerilor, pornește din Scheii Brașovului și datează din perioada vechii cetăți Brașovia, fiind refăcute de municipalitate în urmă cu trei ani. Un alt drum numit de localnici “La Iepure” pornește din cartierul Valea Cetății. Pentru cei care nu sunt iubitori de drumeție și mersul prin pădure, există telecabina care pleacă de la baza muntelui și ajunge în patru minute în vârful lui.
De pe platoul din vârful muntelui, privitorul are o panoramă extraordinară a orașului, și o priveliște unică a Țării Bârsei, în zilele senine. Tot aici se poate vedea o grotă mică, în care funcționa în 1890 un mic restaurant-berărie numit Grota lui Bethlen, numit apoi cabana-restaurant Tâmpa, care a ars în anul 1977. În locul acestuia s-a construit restaurantul Panoramic la care se ajunge cu telecabina.
La câțiva zeci de metri de restaurant s-au montat în anul 2004 literele imense, luminate noaptea, ce formează numele orașului: Brașov. Între restaurantul Panoramic și literele ce formează numele orașului se află montat pe un catarg înalt de câțiva metri steagul tricolor, care se vede din mai multe zone ale orașului.
La poalele Muntelui Tâmpa municipalitatea a amenajat și un parc și mai multe zone de recreere, aici având loc pe parcursul anului o serie de competiții sportive, manifestări pentru copii și alte evenimente.
AGERPRES/(AS — autor: Jana Pintili, editor: Marius Frățilă)