Foto: (c) Mihai Dragomir / Asociația județeană de turism Sibiu

“Stațiunea balneoclimaterică Bazna din județul Sibiu este foarte căutată. La Bazna, stațiunea situată la circa 18 kilometri de municipiul Mediaș, accesul se face ușor. Consiliul Județean, împreună cu comuna Bazna, va face eforturi pentru declararea de interes național a stațiunii Bazna și, sigur, acum sunt lucrări în derulare în infrastructura, pentru creșterea calității în stațiune”, a declarat pentru AGERPRES vicepreședintele Consiliului Județean Sibiu, Ioan Banciu.

Stațiunea Bazna este ascunsă între dealuri joase și văi largi, mlăștinoase, ce ascund în subsol zăcăminte de gaz metan și izvoare minerale. Localitatea a apărut devreme în sursele scrise, în secolul al XIII-lea. Izvoarele sărate și minerale, precum și existența gazului metan au fost consemnate încă din veacul al XVII-lea. În perioada modernă, satul s-a dezvoltat împreună cu stațiunea.

Un an important în istoria Baznei este anul 1672. Într-o zi de toamnă târzie, câțiva păstori care își aveau turmele în apropiere de sat și-au aprins focul lângă niște bălți. Mare le-a fost mirarea când bălțile au luat foc și flăcări mari pluteau deasupra, asemeni unor stafii; descoperiseră, fără să știe, gazul metan.

La începutul secolului al XIX-lea, medici și chimiști au sosit tocmai de la Viena pentru a studia efectele sării de la Bazna și climatul de aici. În anul 1843 a fost înființată stațiunea, preluată în 1905 de comunitatea evanghelică, ce a transformat-o într-o stațiune balneară cunoscută în întreaga Transilvanie.

“Apele minerale, nămolul sapropelic, sarea de Bazna, condițiile climatice prielnice, dar și peisajul pitoresc atrag anual turiști la Bazna pentru diverse tratamente. În bazele de tratament se pot trata afecțiuni ale aparatului locomotor, boli și afecțiuni reumatice, afecțiuni ortopedice, boli ginecologice sau boli ale aparatului respirator. Comuna deține o concentrare de resurse culturale recunoscute în patrimoniul cultural național — centrul istoric, bisericile fortificate din localitățile Bazna, Boian și Velț — amplasate într-un cadru natural deosebit, atracții care i-au adus statutul de ‘cel mai frumos sat’ din România în anul 2011”, conform Siminei Manea, director executiv al Asociației Județene de Turism Sibiu (AJTS).

Bazna este o destinație perfectă și pentru cei care doresc să se relaxeze în mijlocul naturii sau pentru amatorii de turism activ ce se pot bucura de drumeții pe jos sau cu bicicleta pe dealurile cu livezi și în pădurile de fag ce înconjoară localitatea.

Potrivit Direcției județene de statistică și datelor primăriilor din zonă, în stațiunea Bazna sunt 11 structuri de cazare, cumulând 367 de locuri (cu 9% mai mult decât în anul 2012), ceea ce reprezintă 3% din capacitatea totală a județului. Încasările din taxa hotelieră au scăzut cu 8% în anul 2013 față de anul 2012.

Prin apele minerale descoperite, stațiunea a atras atenția oamenilor nu numai din Transilvania, ci și din alte locuri. În secolul al XVIII-lea, apele minerale de la Bazna fac obiectul unor lucrări interesante. Rudolf Rothens, în lucrarea “Memorabilae Europae”, amintește de aceste ape (1749), iar dr. Klaus, în studiul “Izvoare tămăduitoare din monarhia austriacă”, se referă la binefacerile apelor din Bazna.

După anul 1752, încep să se facă analize chimice, mai întâi de către farmacistul George Bette din Sibiu și apoi de alți specialiști. Informații bogate și amănunțite au rămas de la Andreas Gaspari, care a lăsat un manuscris cu observații culese între anii 1762 și 1779 despre starea băilor de aici. Autorul amintește despre existența mai multor izvoare minerale: Baia bisericii, Baia cerșetorilor, Fântâna acră și descrie starea lor de atunci.

Anul 1791 este legat de publicarea în “Scrieri transilvănene”, publicație trimestrială, a unui articol intitulat “Ceva despre baia de sulf din Bazna”, în care se confirmă că Andreas Gaspari a lăsat cea mai veridică descriere a începuturilor acestei stațiuni.

În anul 1808 încep să se facă cercetări științifice asupra apelor minerale de către medici și chimiști, care, în 1813, au publicat în “Anuarul medical al statului imperial” un raport favorabil. În luna noiembrie 1814 se hotărăște construirea unui stabiliment balnear, izvoarele de ape minerale de la Bazna trec în proprietatea bisericii evanghelice din localitate, fiind supuse unor analize chimice, făcându-se recomandări științifice.

În 1835, s-au făcut primele amenajării: patru cabine și o instalație de încălzit apa în cazane. Primul stabiliment balnear s-a construit abia în anul 1843 de către o societate pe acțiuni, formată din intelectuali din Mediaș. În 1845 au fost înregistrate 637 persoane venite la tratament.

În 1877, băile trec în posesia bogătașului Brekner din Mediaș, care le arendează pe timp de 70 de ani, acesta construind instalații sistematice care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea stațiunii.

În anul 1905 a fost angajat primul medic al stațiunii, s-a înființat o farmacie și a început producția de sare de Bazna, numită “Victoria”. În 1907, geologul Ludovic Mrazec, unul dintre viitorii membri ai Consiliului de Administrație al Sonametan, explică originea apelor minerale și a nămolului.

Ziarul “Românul”, în buletinul său balneoclimateric din 22 iulie 1919, scria că “prețurile sunt reduse, confortul civilizat, muzica, seratele, festivitățile, tenisul, aparatele de gimnastică, ștrandul etc. arcuiesc mușchii bronzați și adăugă un final decisiv la convingerea vizitatorilor asupra climatului de vis și izvoarelor de sănătate ale Baznei”.

În 1949, băile de la Bazna au fost trecute în administrația Ministerului Sănătății, iar din 1950, dacă până atunci au avut caracter sezonier, devin o stațiune cu caracter permanent.

Legată încă de la începuturi de exploatarea gazului metan, apa sărată de Bazna este valorificată începând din 2000 și în cadrul Complexul Balnear Expro al Romgaz.

AGERPRES/(AS — autor: Isabela Paulescu, editor: Ștefan Gabrea)