Foto: (c) Eugenia Pașca / AGERPRES

O alee din parcarea unui complex comercial din Oradea a devenit, peste noapte, “ulița” unui sat. De o parte și de alta a acesteia, în corturi special amenajate, nu mai puțin de 23 de comune ale Bihorului s-au înscris la concursul de preparare tradițională a porcului.

Localitățile participante la concurs, majoritatea prin primarii acestora care s-au dovedit a fi și buni bucătari, au prezentat și specialități locale, cum ar fi mămăligă cu trufe de Gurbediu sau sarmale cu pisat (mălai măcinat mai mare, în loc de orez), ca în Giriș.

Încă de la primele ore ale dimineții, echipele formate din primari, viceprimari, consilieri locali, dar și gospodari de frunte din satele participante s-au apucat de tranșare, eviscerare, prelucrare și prepararea produselor specifice. Nici n-au apucat bine să se frigă cârnații, caltaboșii, jumările, să fiarbă toroșul sau guiașul că, în mai puțin de patru ore, din cei 23 de porci de la ferma care i-a adus special pentru acest concurs nu a mai rămas nimic.

Foto: (c) Eugenia Pașca / AGERPRES

Orădenii au venit cu miile la festivalul-concurs și, în ciuda vremii reci și ploioase, au degustat cu mare plăcere din produsele gastronomice proaspăt gătite sub ochii lor. Cu tichetele de masă puse în vânzare de către organizatori, vizitatorii au putut aprecia și alege, pe gustul lor, cârnați, caltaboși, jumări, toroș sau guiaș, dar și diferite produse locale speciale, cum ar fi supă de tăiței, tocăniță de organe, sarmale, mâncare de fasole, slăninuță fiartă, sângerete și altele, udate din belșug cu vin fiert.

Pentru fiecare echipă înscrisă în concurs, organizatorii au pus la dispoziție următoarele: un cort, câte două mese și două lavițe; un porc de 100-120 de kilograme; o butelie de aragaz; acces la apă și curent electric; pubele; pahare, farfurii și tacâmuri din plastic; șervețele; pâine; muștar.

Participanții la concurs și-au adus de acasă, printre altele, instalații de gătit (reșouri, grătare) pe gaz, curent sau cărbuni (pentru fiert/prăjit); oale, cratițe, ligheane, găleți (pentru fierbere organe, prăjire jumări, pregătire caltaboși/cârnați); cazan și suport pentru cazan (pentru pregătitul toroșului); butuc pentru tăiat, cuțite, bardă, topor; măcinător de carne, cârnățar; orez, varză acră (pentru toroș), legume (ceapă, usturoi etc.) și condimente.

Foto: (c) Eugenia Pașca / AGERPRES

Fiecare comună a fost obligată de organizatori să pună pe masă cel puțin doi litri de pălincă, neîndeplinirea acestei condiții presupunând eliminarea imediată din competiție.

Totodată, fiecare echipă și-a putut aduce și “susținători” în concurs. Astfel, unele echipe au fost “acompaniate” de taraful local.

“Atâția porci am tăiat la viața mea că nu le mai știu numărul”, a spus primarul din Girișu de Criș, Ioan Pașca, după care a ciocnit un pahar de pălincă cu omologul său din Tulca, Ioan Bulzan, și cu fostul șef al Finanțelor Bihorene, Ioan Chivari. “Da’ eu, ce să-ți mai spun? Mă cheamă aproape tot satul să le tai porcii de Crăciun”, a răspuns primarul din Tulca. Guiașul, sângeretele și cele 400 de sarmale cu pisat, pregătite de echipa primarului din Girișu de Criș au fost epuizate într-o jumătate de oră.

Din echipa primarului comunei Borș, Batori Geza, au făcut parte și doi consilieri locali, antrenați în “D’ale porcului” înainte de sărbători. Au tăiat zeci de porci până să ajungă la concurs, experiența lor fiind “atestată”, fără îndoială, de îndemânarea cu care mânuiau ustensilele. Primarul Batori Geza, mai milos din fire, a precizat că n-a tăiat niciun porc în viața lui și că nici nu are de gând s-o facă vreodată.

“Noi am venit aici să ne simțim bine. Îmi place atmosfera creată în jurul pregătirii porcului. Este o tradiție care reunește familia, prietenii, vecinii. Îmi pare rău că nu am venit noi, cei din Borș, cu această idee înaintea Consiliului Județean”, a declarat primarul Batori. Toroșul de Borș a avut mare căutare printre pofticioși.

Viceprimarul comunei Diosig, Constantin Sabău, s-a dovedit a fi priceput în tranșarea porcului, dar și la prelucrarea cărnii. Pe lângă vinul tradițional de Diosig, viceprimarul a prezentat orădenilor cel mai lung cârnat (peste zece metri), pe care a reușit să-l prepare în prima parte a concursului.

Vegetarian convins, primarul comunei Roșia, Florin Bonca, a servit consumatorii cu pălincă și cu suc natural de mere, aduse din propria-i cămară. El a spus că este un pasionat producător local de suc de mere, frumos îmbuteliat, precum și organizator al târgului de produse locale “Straița plină”, aflat la a treia ediție. De porc s-au ocupat, însă, consilierii locali, cei mai buni “meseriași” din comună.

Comuna Tinca a fost reprezentată de o echipă din satul Gurbediu condusă de Valentin Laza. “Noi am pregătit, pe lângă cârnați, caltaboș, jumări și toroș, și o tocătură cu hribi, dar și o mămăligă cu trufe. Da, da, trufe”, a afirmat șeful echipei. “Să știți că trufele de Gurbediu sunt la mare căutare”, a menționat Laza.

Cinci maeștri bucătari din cartierul Szik au reprezentat orașul Săcueni. “Pe lângă tradiționalele produse pe care le fac toți de aici, noi am venit și cu o specialitate la grătar”, a spus Milotai Francisc, unul dintre bucătari.

La standul Primăriei Tulca, pălinca Trămuța, singurul produs atestat tradițional din Bihor, a “luat fața” preparatelor din porc. Cazangița din Tulca, Monica Chișe, a oferit din prețioasa sa licoare bahică tuturor doritorilor.

Primarul comunei Pomezeu, Ioan Șora, care este și președintele Asociației Comunelor, filiala Bihor, a fost protagonistul unui moment din programul festivalului-concurs, respectiv pârjolirea tradițională a porcului. În ciuda fumului gros degajat de paiele aprinse la pârjolirea porcului, zeci de orădeni au imortalizat întreaga operațiune cu telefoanele mobile.

Foto: (c) Eugenia Pașca / AGERPRES

Nota finală pentru fiecare echipă a fost formată din media notelor acordate de juriu (50%) și numărul de tichete de luat masa adunate de la public (50%). Ca strategie de “marketing”, echipele au avut voie să servească gratuit țuică și murături sau și-au putut aduce lăutari, cum ar fi cei din comuna Popești, pentru a atrage clienții.

Câștigătoarea primei ediții a Festivalului-concurs “D’ale Porcului” a fost echipa comunei Nojorid (primar Mircea Crainic). Pe locul al doilea s-a clasat echipa comunei Pomezeu (primar Ioan Șora), iar pe locul al treilea echipa comunei Oșorhei (primar Ioan Pop).

Juriul, condus de maestrul în artă culinară Eugen Bar, șeful filialei Bihor a Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din România, a mai acordat șapte premii speciale. Acestea au fost: cel mai bun taraf (comuna Popești), organizare (comuna Borș), cel mai bun vin (comuna Diosig), cea mai bună pălincă cu suc de mere (comuna Roșia), cea mai închegată echipă (comuna Vadu Crișului), cele mai bune preparate speciale (comuna Tinca) și cel mai bun guiaș (comuna Girișu de Criș).

Foto: (c) Eugenia Pașca / AGERPRES

Celelalte echipe — Aușeu, Căbești, Dobrești, Ineu de Criș, Mădăras, Săcueni, Sânnicolau Român, Sânmartin, Tileagd, Toboliu, Tulca, Valea lui Mihai și Bekes Megye din Ungaria — au fost recompensate cu diplome de participare.

“Trofeul evenimentului, un porc sculptat în lemn de artistul Radu Lazăr (membru al echipei Dobrești), este transmisibil. El va fi inscripționat cu numele primului câștigător, care îl va preda câștigătorului ediției a doua”, au precizat organizatorii.

Premiul cel mai mare al tombolei festivalului-concurs a fost, evident, un porc de o sută de kilograme, în carcasă. Tichetul câștigător extras a fost cel cu numărul 2.104. Premiul a fost validat la începutul săptămânii de organizatori, care au anunțat că așteaptă câștigătorul să își transporte acasă premiul.

Concursul a fost supravegheat de o echipă a Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Bihor, condusă de șeful acesteia, dr. Remus Moțoc.

La prima ediție a Festivalului “D’ale Porcului”, pe scena special amenajată între corturi au urcat zeci de ansambluri de dansatori și soliști vocali din Bihor. Prezentatorul evenimentului a fost celebrul actor, rapsod și om de televiziune Alexandru Pop — “Văru’ Săndel”, care s-a autointitulat “naș” al festivalului și prezentator “etern”.

Organizatorii festivalului au fost Consiliul Județean Bihor — Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Asociația Comunelor din România — Filiala Bihor, Asociația Firmelor Bihorene, Asociația Culturală D’Art. Parteneri au fost Nutrientul, ERA Shopping Park, Sinton Expert, Arise, Proper Marketing & Events, Kogayon Studio, Virtual Craft, Primăria municipiului Oradea, D.S.V.S.A. Bihor, I.P.J. Bihor, I.J.J. Bihor, Ansamblul Profesionist Crișana.

AGERPRES/(autor: Eugenia Pașca, editor: Cristian Anghelache)