Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVĂ

Lintea (Lens culinaris) este o plantă anuală leguminoasă, originară din Asia Centrală, ale cărei semințe sunt comestibile. A fost una dintre primele plante cultivate de om pentru a fi utilizată în alimentație.

Semințele de linte sunt în general numai câte două în fiecare păstaie. Există mai multe varietăți de linte, ale căror semințe diferă atât din punctul de vedere al culorii (portocaliu, roșu, verde, verde închis, maro) cât și al dimensiunii și al timpului de fierbere.

Cele mai indicate sortimente pentru alimentație sunt lintea verde și cea roșie, care își păstrează cel mai bine forma și proprietățile în urma fierberii. Cu un gust fin, asemănător celui de nucă, lintea verde este cea mai răspândită. În schimb, lintea roșie este cel mai rar sortiment.

Linte Rosie
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES ARHIVĂ

Cu un conținut ridicat de fibre, fier, magneziu, fosfor, proteină și un procent foarte scăzut de grăsimi, lintea are proprietăți nutritive valoroase. Se remarcă în special prin vitaminele din grupul B (B1, B2, B3, B5, B6 si B9) dar conține și vitaminele A, C, E, K, cupru, carbohidrați, calciu, seleniu, zinc, acizi grași Omega 3 și Omega 6. Ea nu conține colesterol, aduce un aport caloric de aproximativ 110-160 kcal/100g, în funcție de varietatea preparată și modul de preparare.

Semințele de linte sunt o opțiune alimentară preferată de vegetarieni și populațiile cu tradiție vegetariană. Datorită timpului de fierbere redus, lintea este o excelentă alternativă la fasole, în preparate pasate, în supă, în asociație cu orez, carne și legume.

Linte Neagră
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES ARHIVĂ

Toate componentele acestei plante — rădăcina albă, tulpina cu frunze, florile și semințele sunt utilizate în medicina chineză.

Lintea este o sursă importantă de antioxidanți, compușii care apără celulele organismului de acțiunea nocivă a radicalilor liberi, răspunzători de apariția afecțiunilor cardiovasculare, a anumitor tipuri de cancer și a altor boli asociate îmbătrânirii.

Fibrele solubile pot contribui la prevenirea bolilor cardiovasculare, prin acțiunea de normalizare a nivelului de colesterol din sânge. Tot fibrele solubile pot ajuta la un control mai bun al diabetului de tip 2, prin încetinirea asimilării glucozei din alimente. La rândul lor, fibrele insolubile sunt eficiente în combaterea constipației. Consumul de linte previne tulburările digestive și sindromul de colon iritabil.

Contribuția adusă de linte la sănătatea inimii nu constă doar în fibre, dar și în cantități semnificative de acid folic și magneziu. Atunci când avem suficient magneziu în corp, venele și arterele respiră “relaxate”.

Joacă un rol vital în menținerea sănătății oaselor și a dinților și contribuie la dezvoltarea și regenerarea țesuturilor, la stabilizarea pH-ului sangvin. Fierul pe care-l conține lintea este esențial pentru transportul oxigenului în organism și pentru formarea globulelor roșii în sânge. Zincul intră în reacțiile imunitare și accelerează cicatrizarea rănilor. Magneziul intră în acțiunile enzimatice și întărește sistemul imunitar. Crește rezistența fizică la efort și reprezintă o sursă de energie pentru organism. Este recomandată pentru combaterea insomniei și în tratamentul post-operatoriu

S-a demonstrat științific că încetinește progresia bolii Alzheimer, ajută la dezvoltarea memoriei și la creșterea capacității de atenție și memorare. Prin consumul de linte putem combate anemia și putem trece cu bine peste momentele de oboseală și stres.

Lintea este valoroasă în curele de slăbire: deși are un conținut caloric mic, oferă o senzație de sațietate de lungă durată prin fibre și proteine. Ea oferă organismului nutrienții, vitaminele și mineralele necesare unei funcționari optime.

Nu există contraindicații serioase pentru linte, însă este indicat ca dieta să nu se bazeze excesiv pe consumul acestei legume, pentru a nu se solicita prea mult aparatul digestiv. Totuși, în caz de indigestie, obezitate, cistita, guta, este recomandat să se evite consumul de linte.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)