În acest an, în Biserica Ortodoxă, Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare începe în 23 februarie. Postul Paștilor ține șapte săptămâni, începe după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai și se încheie în Sâmbăta Mare.
Biserica Sf. Nicolae din satul Chituci, județul Vâlcea
Foto: (c) Ligia RIZEA / ARHIVA PERSONALA
Postul Sfintelor Paști, numit și al Păresimilor, este cel mai lung și mai aspru post rânduit de Biserica Ortodoxă și de aceea are și denumirea de Postul Mare. Are menirea să pregătească duhovnicește pe credincioși pentru marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului.
Postul dinaintea Paștilor evoca postul de patruzeci de zile ținut de către Domnul nostru Iisus Hristos în pustie, înainte de începerea activității Sale mântuitoare (Matei IV, 2; Luca IV, 1-2), de unde și denumirea de Paresimi (de la latinescul quadragesima) sau Patruzecime. Astfel, chiar dacă practic Postul Sfintelor Paști durează șapte săptămâni, el este socotit de patruzeci de zile (șase săptămâni), cele de la începutul Postului, întrucât ultima săptămână, Săptămâna Patimilor, împreună cu Sâmbăta lui Lazăr și cu Duminica Floriilor sunt considerate zile și praznice aparte.
În imnografia bisericească, Postul Mare este numit metaforic și “calea mântuirii”, “ușile pocăinței”, “maica curăției” sau “vremea luptelor duhovnicești”.
Perioada Postului Mare este una specială nu numai din punct de vedere duhovnicesc, dar și liturgic. În primele patru zile ale celei dintâi săptămâni a Postului Mare, în bisericile ortodoxe se oficiază slujba Pavecerniței Mari, în timpul căreia se citește Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Cunoscută drept “Canonul lacrimilor”, această creație în versuri a Sfântului Andrei, arhiepiscopul Cretei, este una dintre cele mai frumoase slujbe ale Bisericii Ortodoxe.
Canonul Sfântului Andrei Criteanul este citit din nou în formulă completă în săptămâna a V-a a Postului Mare.
Slujba de Înviere de la Săpânța
Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES
Pe toată perioada Postului Sfintelor Paști, în biserică are loc o schimbare, începând cu rânduiala slujbelor și până la culoarea veșmintelor liturgice.
Clericii Bisericii Ortodoxe îmbracă în acest Post al Păresimilor și mai ales în prima săptămână, haine cernite de luni până vineri, urmând ca în zile de sâmbătă și duminică să îmbrace veșminte luminate, specifice săvârșirii Sfintei Liturghii. Zilele de luni și marți din prima săptămână a Postului Mare sunt zile aliturgice (când nu se oficiază nicio liturghie), iar în zilele de miercuri și vineri este săvârșită Liturghia darurilor înainte sfințite.
În cele 7 săptămâni ale Postului Mare se oficiază toate cele trei Liturghii ale Bisericii Ortodoxe: cea a Sfântului Ioan Gură de Aur, cea a Sfântului Vasile cel Mare și Liturghia Darurilor înainte sfințite.
AGERPRES/(Documentare — Mariana Zbora-Ciurel, editor: Andreea Onogea)