Femei purtând ciuberele în care se vor păstra Paștile (pâine cu vin)
Foto: (c) Marinela Brumar / AGERPRES

Pregătirile pentru acest obicei debutează încă de la Bobotează, când generația care a organizat în anul precedent Paștile predă ‘mandatul’ celor care vor împlini în cursul anului vârsta de 60 de ani. ‘Mandatul se predă la Bobotează, anul viitor. Atunci se încheie mandatul păștenilor’, a declarat, pentru AGERPRES, învățătorul Ioan Buda. La rândul său, el a avut bucuria de a fi ‘păștean’, alături de alți 42 de consăteni, în 2014.

‘Toate evenimentele care depind de sărbătorile mai importante ale anului sunt organizate și de “pășteni”. Ei participă, de exemplu, îmbrăcați tot în costume populare, și la slujba care se face în afara satului, pentru a avea recolte mai bogate, de Rusalii. Sau la Bobotează. În fiecare lună, până la Paști, oamenii se adună și discută problemele care trebuie organizate ca totul să iasă atunci la perfecție’, a afirmat învățătorul din Vinerea.

El a menționat că obiceiul datează din 1946, având deci o vechime de 69 de ani.

În acest an, încă din ziua de Florii, ca de obicei, unii dintre ‘pășteni’ s-au adunat la casa gazdei unde au împodobit cu verdeață opt ciubere de lemn, inscripționate cu mesajul ‘Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat’ și cu însemnele 1955 (anul în care s-au născut actualii pășteni — n.r.) — 2015, în care în Noaptea de Înviere va fi pus ‘Paștele’. De asemenea, au fost decorate cu verdeață și cu panglici tricolore zeci de lumânări roșii care vor fi aprinse de ‘pășteni’ în Noaptea de Înviere.

Ciubăr în care se va păstra paștele până la Înviere
Foto: (c) Marinela Brumar / AGERPRES

Un moment important are loc în Joia Mare, când toți ‘păștenii’, aici înțelegând inclusiv soții, respectiv soțiile celor care împlinesc 60 de ani, precum și copiii și nepoții acestora, toți îmbrăcați în costum popular, se adună la una din cele două biserici din sat, de unde pleacă apoi în procesiune spre casa ‘pășteanului’ ales gazdă.

Anul acesta, familia lui Aurel Hiriza a fost aleasă drept gazda ‘păștenilor’. El a explicat, pentru AGERPRES, că în Vinerea sunt două parohii, iar regula este ca în anii pari să fie desemnați drept gazde ‘pășteni’ din Parohia I, iar în cei impari ‘pășteni’ din Parohia II.

‘Miercuri seara se face o sfeștanie la casa gazdei, iar joi dimineața se ridică Paștile, obicei care constă în ducerea la biserică a vinului, a pâinii, precum și a ciuberelor care se folosesc pentru pregătirea ‘paștilor’, care vor fi împărțite credincioșilor în Noaptea de Înviere’, a spus Aurel Hiriza.

Toți ‘păștenii’ au mers, joi, în procesiune de la biserică la casa gazdei, în fruntea alaiului fiind bărbații, care au purtat, alături de steagul României și de cel al Uniunii Europene, prapurii din cele două lăcașe de cult din sat. Au urmat apoi preoții și cântăreții bisericești, urmați de reprezentanții autorităților locale — primarul Adrian Teban și consilierii locali, precum și reprezentanți ai autorităților județene — vicepreședintele Consiliului Județean Alba Florin Roman. În urma bărbaților au urmat femeile care împlinesc în acest an șase decenii de viață, alaiul încheindu-se cu zeci de localnici.

Pășteni cu desagi cu pâinea pentru Paște
Foto: (c) Marinela Brumar / AGERPRES

După ce au participat la o slujbă religioasă la casa gazdei, participanții au făcut calea-întoarsă, spre biserică, de această dată ducând cu ei în desagi pâinea necesară pentru Paști, dar și vinul, lumânările și ciuberele de lemn, frumos împodobite.

Anul acesta sunt 43 de ‘pășteni’, unii veniți pentru acest obicei de peste mări și țări.

Plecat de aproape două decenii în Statele Unite ale Americii, unde locuiește în Michigan, Mircea Herlea, care va împlini în acest an 60 de ani, a considerat o datorie si, totodată, o mare împlinire să fie prezent la Vinerea la aceste evenimente din Săptămâna Mare. ‘Înseamnă foarte mult să fiu aici cu leatul (generația — n.r.) meu. În primul rând este o datorie pe care trebuie să o îndeplinesc față de satul acesta, în care am crescut, în care m-am format, în care strămoșii mei au dăinuit și la care trebuie să vin cu lumânări la morminte. Și e o datorie față de întreaga comunitate’, a spus, joi, Mircea Herlea, îmbrăcat într-un costum popular specific vinerenilor.

El a menționat că de obicei vine acasă, în România, cam o dată la doi ani. ‘Acum am venit special. Îmi pare foarte bine că am reușit să particip, că am ajuns la vârsta asta. Pentru mine este o mare împlinire. Sunt câteva evenimente care marchează viața — botezul, căsătoria. Așa a trebuit să îndeplinesc și această misiune, pe care am considerat-o o misiune, dar și o mare bucurie’, a mai spus Mircea Herlea.

Un alt Herlea, un nume de familie des întâlnit în Vinerea, Sabin Herlea, plecat în Spania de 18 ani, a venit special în țară pentru a fi ‘păștean’. ‘Am venit din Madrid. Nu am cuvinte să vă spun cât de important este pentru mine și întreaga familie să fim aici’, a spus acesta. Tot în Spania este plecat, de 15 ani, și un alt păștean, Ioan Todoran. ‘Sunt foarte mândru că se păstrează obiceiul și tradiția de la Vinerea’, a declarat el.

Crăciun Herlea (stg.), liderul sindicatului de la UM Cugir, și Mircea Herlea (dr.), păștean stabilit în SUA
Foto: (c) Marinela Brumar / AGERPRES

Un alt ‘păștean’ este în acest an Crăciun Herlea, liderul Sindicatului Liber de la Uzina Mecanică Cugir. ‘Este emoționant și în același timp plăcut. Am întâlnit o grămadă de colegi împărțiți în toată lumea, în SUA, Spania, Italia, prin țară. E un moment important pentru noi’, a declarat, pentru AGERPRES, Crăciun Herlea, care a completat, mai în glumă, mai în serios, că 90% din ‘pășteni’ sunt și sindicaliști.

În Vinerea Paștilor, seara, ‘păștenii’ vor participa la Slujba de Prohod și la ocolirea bisericii din sat, iar în Duminica Paștilor, de la ora 3,00, la Slujba de Înviere și la împărțitul Paștilor. Oamenii se vor reîntâlni în Duminica Tomii, în 12 mai, la petrecerea Păștenilor.

Obiceiul de la Vinerea, care a fost preluat ulterior și de credincioșii unei parohii din Cugir, a fost inițiat în urmă cu aproape șapte decenii de către preotul din acea vreme, Ioan Sabău, pentru a elimina neînțelegerile dintre săteni privitoare la cine va da pâinea și vinul pentru “paște”, știut fiind faptul că, în general, în satele din Transilvania există o concurență între oameni în acest sens. Preotul Sabău a decis ca “paștele” să fie dat, în comun, de localnicii care împlinesc în cursul anului vârsta de 60 de ani.

Grupul păștenilor
Foto: (c) Marinela Brumar / AGERPRES

Indiferent unde sunt răspândiți prin țară sau, mai nou, în străinătate, de atunci colegii de generație revin în Vinerea cu acest prilej, se spovedesc și se cuminecă. În Joia Mare, la biserică, ei participă și la un parastas în memoria colegilor de generație care au murit înainte de a împlini 60 de ani.

Tot obiceiul ‘Păștenilor’ se numește o tradiție asemănătoare dintr-un alt sat din Alba, din Munții Sebeșului, în Loman. Aici, din comunitatea ‘păștenilor’ fac parte peste o sută de membri, indiferent însă de vârstă, care participă cu produse sau cu bani la pregătirea celor necesare pentru această sărbătoare.

‘Păștenii la noi, în Loman, înseamnă oamenii care plătesc pâinea si vinul paștilor, ce se împarte în Noaptea de Înviere. În vremurile străvechi, acești oameni erau cei mai înstăriți, care puteau face această jertfă. În zilele noastre, tot mai mulți sunt cei care doresc să participe la această Sfântă jertfă, de aceea fiecare Consiliu și Comitet parohial organizează această sărbătoare. Aceștia se strâng a doua zi de Paști și fac o masă festivă împreună cu preotul și slujitorii bisericii, ca o răsplată pentru munca depusă pe parcursul Postului Mare’, a precizat învățătoarea Elena Simioană.

AGERPRES / (A, AS — autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frățilă)