Foto: (c) umft.ro

Expunerea de motive la această lege a fost făcută de prof. Daniel Danielopolu, care a devenit Secretar Permanent al Academiei până în 1948. Existența acestui for medical a exprimat, în tot acest timp, nevoia societății românești de a dispune de un corp profesional de elită, constituit din personalități recunoscute pentru contribuția lor la dezvoltarea aspectelor teoretice și practice ale biomedicinei, medicinei clinice, sănătății publice, disciplinelor farmaceutice ori ale tehnologiilor medicale.

La baza înființării Academiei de Științe Medicale au stat două obiective majore: contribuirea la progresul cunoștințelor științifice în domeniul medicinei umane în țara noastră; studierea și dezbaterea obiectivelor științifice ale organizării sanitare, asistenței și asigurărilor sociale și avizarea acestora pe baza concluziilor stabilite.

Daniel Danielopolu
Foto: (c) compendium.ro


Academia de Științe Medicale număra, la înființare, 41 de membri, personalități validate de plenul Academiei. Forul avea autonomie organizatorică și administrativă, iar în structura și funcționarea sa avea o diviziune științifică și una de organizare. Diviziunea științifică cuprindea șase secțiuni de specialitate, iar diviziunea de organizare dispunea de două comisii permanente: una de sănătate publică, asistență și asigurări sociale și alta de învățământ medical și farmaceutic. De asemenea, putea propune autorităților diferite modificări în toate problemele de organizare sanitară, asistență socială și învățământ medical ori farmaceutic.

În 1948, Academia de Științe Medicale a fost încorporată în secția de științe medicale a Academiei Române, dar a fost reînființată în 1969, prin Decret al Consiliului de Stat nr. 590, cu atribuții diminuate, potrivit site-ului oficial al Academiei.

Începând din 1990 are loc un proces de reorganizare a Academiei de Științe Medicale sub îndrumarea academicianului Ștefan Milcu, președintele forului. Sunt înființate noi filiale, noi secții de specialitate și institute de cercetări. În 1992, este actualizat și statutul Academiei de Științe Medicale, ocazie cu care apar dezvoltări noi de activități în domeniile bioeticii, informaticii medicale, rețelelor operaționale de telemedicină și al comunicării curente cu filialele din țară, precum și cu unele instituții academice din străinătate.

Foto: (c) Liviu ȘOVA / Arhiva AGERPRES

În 2004, prin Legea nr. 264 s-a restabilit situația din 1935, potrivit sursei amintite, astfel că, în prezent, Academia de Științe Medicale funcționează pe baza acestei legi și a Statutului aprobat prin H.G. nr. 1665/2004, în cadrul Spitalului Colțea din Bulevardul I. C. Brătianu nr.1, Sector 3.

Academia are 190 membri titulari, 41 de membri corespondenți, 54 membri de onoare din țară, 24 membri de onoare din străinătate și este condusă, din 2011, de prof. dr. Irinel Popescu. De-a lungul existenței sale a avut următorii președinți: prof. dr. Constantin Angelescu (1935-1948); acad. Aurel Moga (1969-1977); acad. Constantin Arseni (1984-1989); acad. Ștefan Milcu (1990-1997); acad. Nicolae Cajal (1997-2004); prof. dr. Dan Enăchescu (2004-2006); acad. Laurențiu Mircea Popescu (2006-2011).

În octombrie 2012, Academia de Științe Medicale din România a semnat un protocol de colaborare cu prestigioasa Academie Națională de Medicină a Franței, for al cărui membru a devenit, în decembrie 2013.

AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță; editor: Irina Andreea Cristea)