Caroline Fernolend, vicepreședinte și director al Fundației Mihai Eminescu Trust
Foto: (c) Isabela PAULESCU / AGERPRES FOTO

Prin aceste proiecte au renăscut, practic, casele ardelenilor, transformate în case de oaspeți, iar meșteșugurile uitate ale bunicilor au prins din nou viață, fiind învățate de tineri, care fac demonstrații de măiestrie pentru zeci de mii de turiști, ce sosesc anual din toate țările lumii.

“La noi, la Viscri a început în anul 2.000, când am fost prima dată incluși într-un ghid și, de obicei, turiștii nu vin datorită Alteței Sale Regale (Prințul Charles — n.r.), ci vin pentru autenticitatea locului, vin pentru ceea ce ei au pierdut în țările lor. Avem în ultimul timp, foarte mulți români. Ei vin din cauza Alteței Sale Regale.

E foarte bine că vin, dar descoperă celelalte lucruri care sunt importante. Desigur, Alteța Sa Regală face lobby pentru noi și face lobby pentru România, dar ce este cel mai important sunt oamenii”, spune Caroline Fernolend, vicepreședinte și director al Fundației Mihai Eminescu Trust.

Casele de oaspeți din Transilvania au acum și un site, pe care turiștii pot face rezervare și chiar pot plăti —http://www.experiencetransylvania.ro/.

“Casele de oaspeți și bisericile fortificate sunt vizitate mai mult în sezonul de vară. Casele de oaspeți la Viscri sunt închise din octombrie până în aprilie.

Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

Acum, abia se deschid și casele fundației, în celelalte sate. Noi așa considerăm că atunci putem să le oferim turiștilor ceea ce este atractiv în sat, să facă o plimbare cu căruța pe la meșteșugari, să facă plimbări cu bicicleta sau pe jos, să meargă la stână. Deci, noi pe lângă aceste monumente, încercăm să implicăm oamenii foarte mult în toată activitatea, ca fiecare om din sat să își găsească locul și să beneficieze de această dezvoltare și atunci și păstrează.

Aceasta am vrut să spun prin a face un patrimoniu să trăiască. Oamenii locului fac acest lucru”, a explicat Caroline Fernolend succesul acestui turism cultural și culinar din Transilvania.

Cazarea costă 25 euro de persoană într-o cameră de oaspeți dotată cu baie proprie și 10 euro, dacă baia este la două camere. Un mic dejun și o cină cu produse tradiționale la țăranii transilvăneni sau la casele fundației costă 65 de lei, de persoană, pe zi.

Din aprilie și până în octombrie, turiști de pe aproape toate continentele vin în România să trăiască o experiență unică în cele 11 case de oaspeți ale Fundației patronate de Prințul Charles, plus alte sute de case ale țăranilor ardeleni, învățați să facă agroturism.

Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

“Fundația Mihai Eminescu Trust deține câteva proprietăți în sate, pentru a da tonul cum credem noi că ar trebui să arate o casă de oaspeți, unde să păstrăm autenticitatea locului, mobilierul tradițional care există în acel sat, specificitatea fiecărei localități și mâncărurile specifice care sunt acolo.

Și doamnele care au participat la cursuri de agroturism, ele administrează aceste case, dar majoritatea camerelor din casele de oaspeți sunt la oamenii locului, deci sunt proprietarii care oferă o cameră sau două pentru turiști”, afirmă Caroline Fernolend.

Viscri, localitate din județul Brașov, a devenit un adevărat “fenomen” al turismului transilvănean, datorită fundației Prințului Charles. Aici, anul trecut au venit 17.000 de turiști. Cei mai mulți au înnoptat în casele localnicilor și au luat masa cu bucate tradiționale la aceștia, descoperind o altfel de Românie.

Atât de renumit este satul Viscri, încât în localitate vin constant grupuri de japonezi care pictează peisajele din sat. Deși pare greu de imaginat, la fiecare două săptămâni, la Viscri sosesc turiști din Australia, îndrăgostiți de mâncarea, liniștea, mirosul de fân, brânza, zacusca, dar și biserica săsească fortificată, monument UNESCO. Retras, pe drumul ce leagă cetatea Brașovului de cea a Sighișoarei, satul săsesc Viscri are o biserică impunătoare, albă, dar și case renovate cu ajutorul fundației patronate de Prințul Charles.

Vara, la Viscri, sunt foarte mulți turiști, încât satul a devenit neîncăpător. În aceste condiții, Fundația Mihai Eminescu Trust a început să promoveze, de trei ani, și celelalte sate săsești din Transilvania.

Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

Spre exemplu, fundația patronată de Prințul Charles intenționează să aducă mult mai mulți turiști în două localități săsești din județul Sibiu, la Alma Vii. Fundația investește aproape două milioane de euro, din fonduri norvegiene, ca să redea frumusețea bisericii fortificate din Alma Vii. Mai mult, la Alma Vii se va face și un film de prezentare, pentru a fi promovat în toată lumea.

“De trei ani, fundația a făcut un program de promovare foarte puternic pentru celelalte sate, în afară de Viscri, pentru că la Viscri avem prea mulți turiști și în celelalte sate, prea puțini. (…)

Am început un proiect de restaurare a bisericii fortificate de la Alma Vii. Am câștigat un grant din fonduri norvegiene, aproape 1,8 milioane de euro, pentru această biserică fortificată. (…) În acest proiect mare pentru Alma Vii, pe lângă restaurarea bisericii fortificate, noi o să punem în valoare fiecare turn cu o expoziție permanentă, cu demonstrații ale meșterilor locali și promovare turistică. Se va face un film (…) care va fi promovat în toată lumea, ca să vină mai mulți turiști la Alma Vii”, precizează Caroline Fernolend.

Anul trecut, atât la Alma Vii, cât și la Mălâncrav, în județul Sibiu, au fost doar câteva sute de turiști. La Conacul de la Mălâncrav, turiștii care vor ajunge din iunie până în octombrie vor avea șansa să vadă pe viu meșteșugarii locului.

Chiar și cetățenii de etnie romă, izolați la marginea satului, dar buni meșteri ai nuielelor, vor fi puși în valoare, ca să ajute la dezvoltarea satului, prin turism.

“Am câștigat un proiect, prin care, din iunie până în octombrie, de marți până sâmbătă, unul din meșteșugarii din sat, va prezenta meseria lui (la Mălâncrav — n.r.) Deci, într-o zi se vor ciopli grinzi, în altă zi se face cărămidă, în altă zi se pot vedea doamnele care țes, se poate vedea cum se face pâinea.

Se poate vedea cum se împletesc coșurile, comunitatea de romi care e la marginea satului, o aducem în mijlocul satului, unde le-am creat un atelier ca să facă coșuri. Așa sperăm ca numărul de turiști să crească anul acesta, față de anul trecut”, a mai spus Caroline Fernolend.

Succesul fundației britanice, înființată în 1987 la Londra, și care există de 15 ani în România, se explică prin dorința reală de implicare.

Fundația Prințului Charles a realizat în 15 ani, în Transilvania, 1.200 de proiecte, în 54 de localități. Fundația deține 11 case de oaspeți și s-a implicat în renovarea a 565 de case ale țăranilor transilvăneni. A restaurat 50 de șuri părăsite și lăsate în ruină. A școlarizat 23 de ardelence, pentru a face turism profesionist, și care administrează casele fundației. Și, la fel de important, fundația s-a implicat în restaurarea monumentelor, bisericilor cetăți, cu meșteșugari ardeleni, pe care, dacă nu i-a găsit pe moment, i-a format.

“Pentru noi este foarte important ca acel monument, dacă e restaurat, să fie restaurat cu forțe locale, cu meșterii pe care i-am format în decursul anilor, pe urmă acest monument să aibă viață.

De asta până astăzi avem bisericile fortificate, pentru că a existat o comunitate căreia a aparținut aceste biserici, care le-au întreținut, le-au folosit. Noi credem că monumentele trebuie să trăiască împreună cu comunitatea. Oamenii dau viață monumentelor. Fundația are foarte puține proprietăți, are 11 case, în 49 de sate, în care lucrăm, și 5 orașe. Din 1.200 de proiecte, 565 au fost asupra proprietăților private a oamenilor. Am început cu fațadele pentru a da oamenilor o mândrie, că au o casă frumoasă. Lucrăm cu opt arhitecți specialiști în restaurare.

Am restaurat aproape 50 de șuri, au învățat oamenii cum să facă îmbinările de lemn. Am lucrat la nouă biserici fortificate”, este un scurt bilanț al fundației care a reinventat ospitalitatea ardelenească și a făcut-o celebră în toată lumea.

Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES

Fondată la Londra, înainte de Revoluția din 1989 din România, cu scopul inițial de “sprijinire a intelectualilor români de a fi în contact cu universități din Vestul Europei”, Fundația Mihai Eminescu Trust s-a făcut remarcată după ce Prințul Charles a sprijinit acest proiect și a ținut un discurs despre situația satelor din România către Societatea Civilă Londoneză, când planul de sistematizare al lui Ceaușescu punea în pericol mii de sate cu valoare istorică.

După 1990, fundația s-a dedicat protejării patrimoniului istoric transilvănean. În anul 2.000 a fost fondată filiala românească a Mihai Eminescu Trust, care activează sub patronajul Prințului de Wales și coordonează proiectele de conservare a patrimoniului și revitalizare a satelor.

AGERPRES/(A — autor: Isabela Paulescu, editor: Cristian Anghelache)