Foto: (c) www.wipo.int

În această zi celebrăm nu numai forța enormă a creativității umane, ci și drepturile de proprietate intelectuală, care ajută la alimentarea și canalizarea acestei forțe, făcând din ea un important motor al dezvoltării economice, culturale și sociale.

Ediția din 2015, dedicată muzicii are ca moto “Get up, Stand Up. For Music.”. În urmă cu aproximativ patru decenii Bob Marley, o legendă a muzicii, și grupul său “The Wailers” au lansat albumul “Burnin'”, ce includea și piesa “Get Up, Stand Up”. Atunci nu și-au imaginat că ritmurile acestei simple melodii vor deveni atât de populare. Având o conotație socială profundă, ulterior s-a transformat într-un imn internațional pentru apărarea drepturilor omului, menționează site-ulwww.wipo.int.

Muzica de care ne bucuram astăzi este rodul inspirației și muncii asidue depuse de oamenii de creație din întreaga lume — cântăreți și compozitori; muzicieni și editori; producători, ingineri și mulți alții. Amploarea și diversitatea rezultă din accesibilitatea fără precedent la diverse genuri și stiluri muzicale, ceea ce ne permite să descoperim aproape zilnic noi forme hibride de muzică. Tehnologiile prin care avem acces la progresele industriei muzicale se schimbă aproape la fel de repede. Descărcarea, cumpărarea sau subscrierea, vânzarea directă de la autorul operei muzicale la consumator — toate opțiunile sunt accesibile. Dezvoltarea tehnologică a condus la apariția unor noi modele de afaceri generând o accesibilitate fără precedent la diferite stiluri și genuri muzicale. De la Opera din Beijing la Filarmonica din Viena, de la Bamako Blues la “Chicago house”, muzica transcende granițele și ne conectează unii cu ceilalți.

În mesajul său, directorului general al Organizație Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), Francis Gurry, menționează faptul că muzica este o parte a unei revoluții extraordinare, care se întâmplă în jurul nostru. Datorită tehnologiei digitale și a Internetului, în prezent avem acces la o ofertă muzicală mai mare decât oricând. Internetul a creat o piață globală și o scenă mondială pentru muzică. În această nouă economie digitală trebuie să avem însă grijă să nu-i pierdem din vedere pe creatori și pe interpreți. Pentru o viață culturală vibrantă este esențial ca toate categoriile de creatori, compozitori, textieri și interpreți să poată trăi decent din muzica lor. Proprietatea intelectuală va juca un rol din ce în ce mai important pe scena internațională.

În cadrul evenimentelor propuse la nivel mondial de către OMPI se înscriu și manifestările care vor avea loc la nivel național și care vor fi organizate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), în colaborare cu Societatea Română de Radiodifuziune (SRR). Manifestările sunt organizate cu sprijinul Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM), Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România — Asociația pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA), Uniunii Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), Societății Autorilor și Editorilor Români de Opere Științifice (PERGAM) și Societății pentru Drepturi de Autor în Cinematografie și Audiovizual — Societatea Autorilor România din Audiovizual (DACIN-SARA), după cum menționeazăwww.aimr.ro.

În România, asigurarea protecției proprietății intelectuale se realizează, în principal, prin două instituții de specialitate: Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), în domeniul proprietății industriale, și Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe.

În 2000, statele membre ale Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale au desemnat ziua de 26 aprilie, dată la care, în 1970, a intrat în vigoare convenția de înființare a OMPI, ca zi dedicată recunoașterii contribuției pe care inventatorii și artiștii o au la dezvoltarea societății. OMPI este una din agențiile specializate ale Națiunilor Unite. A fost creată în 1967 cu scopul declarat de a încuraja activitatea creatoare și promovarea proprietății intelectuale oriunde în lume. Are în mod curent 183 de state membre, administrează 23 de tratate internaționale, având sediul mondial la Geneva, în Elveția.

Proprietatea intelectuală se referă la recunoașterea paternității unei anumite invenții, creații sau idei și la drepturile legale rezultate în urma activității intelectuale respective. Drepturile de proprietate intelectuală se împart în două mari categorii: drepturile de autor, care protejează creațiile literare, artistice și științifice, și drepturile de proprietate industrială, care includ brevetele, patentele.

AGERPRES / (Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Cerasela Bădiță)