Foto: (c) opcw.org


În mesajul său pentru 2015, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, menționează dubla semnificație a acestei zile prin marcarea a 100 de ani de la folosirea pentru prima data în istorie a gazelor toxice. Utilizarea ca armă de război a clorului gazos în Bătălia de la Ypres (Primul Război Mondial) a avut efecte devastatoare, încât a șocat și a provocat o imensă panică în rândul combatanților, faptul fiind considerat o barbarie de neiertat, chiar și în contextul unui război. Evocând acest centenar tragic, secretarul general al ONU subliniază importanța Convenției privind interzicerea armelor chimice și îndeamnă insistent cele câteva țări care au rămas în afara acestui cadru să adere la acesta fără întârziere.

În noiembrie 2005, în cadrul Conferinței Statelor Părți (sesiune a zecea) a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) s-a hotărât marcarea unei zile pentru comemorarea tuturor victimelor războiului chimic, pe 29 aprilie în fiecare an, data marcând și intrarea în vigoare, în 1997, a Convenției privind interzicerea armelor chimice, care reprezintă primul instrument juridic multilateral cu vocație universală din domeniul dezarmării, potrivit www.un.org.

România a semnat Convenția privind interzicerea armelor chimice în prima zi de la deschiderea ei spre semnare, la 13 ianuarie 1993 și a ratificat-o la 9 decembrie 1994 (prin Legea nr. 125/1994), fiind cel de-al 25-lea stat originar al Convenției. România a depus instrumentele de ratificare la 15 februarie 1995, Convenția intrând în vigoare în România la 29 aprilie 1997. Prevederile Convenției au fost implementate în România prin Legea nr. 56/1997, completată și modificată prin Legea nr. 448/2003, ANCEX având calitate de autoritate națională în domeniu.

Marcarea acestei zile reprezintă și oportunitatea de a sublinia importanța angajamentului OIAC în eliminarea amenințării cu arme chimice. În prezent OIAC numără 190 state membre, care depun împreună eforturi pentru a realiza o lume fără arme chimice, potrivit site-ului www.opcw.org. OIAC este compusă din trei organisme: Conferința Statelor Părți — organul decizional, Consiliul Executiv (CEx) — organul executiv și Secretariatul Tehnic (ST) — organul administrativ și tehnic, pentru implementarea regimului de verificare. OIAC are mandatul de a îndeplini obiectivul și scopul Convenției, de a asigura implementarea prevederilor sale, inclusiv conformarea la verificările internaționale, asigurând în același timp un forum de consultare și cooperare între Statele Părți.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)